Două zile de sărbătoare într-un peisaj unic vor aduna oaspeţi din toată ţara

Luiza Rădulescu Pintilie

Spectacolul natural de o rară frumuseţe pe care îl oferă, în perioada mai-iunie, înflorirea bujorului pe vârfurile Muntelui Roşu- căruia i-a dat numele culorii sale – din Masivul Ciucaş a conferit zonei Măneciu-Cheia, de pe Valea Teleajenului, încă un atuu turistic important. Există chiar voci care susţin că Valea Prahovei are, aici, din punct de vedere al peisajului, o concurenţă din ce în ce mai serioasă.
Dincolo de ierarhia geografic-turistică, este deja cert că a devenit o tradiţie ca, timp de două zile, zona să se transforme într-o adevărată capitală naţională al culturii, a tradiţiei, dar şi a turismului şi a prieteniei, sub acelaşi unic blazon: bujorul de munte , plantă pe cale de dispariţie, protejată de lege în perimetrul Carpaţilor ( culegerea sa este sancţionată cu amenzi mari), devenită un simbol floral de o frumuseţe aparte al Masivului Ciucaş ,un brand al zonei Măneciu-Cheia şi reprezentând, pentru două săptămâni, la fiecare început de vară, un fenomen unic la nivel naţional.

Multe drumuri vor duce astăzi şi mâine spre Măneciu-Cheia, unde se vor desfăşura două festivaluri intrate deja în tradiţie:Festivalul-concurs „Flori de munte” şi Festivalul bujorului de munte, primul ajuns la cea de-a VI-a ediţie, iar celălalt urmând să-şi desfăşoare duminică cea de-a VIII-a ediţie. Ambele au pornit de la o bogăţie naturală locală: întinderile înflorite cu bujori, pe la aproape 1800 de metri , pe Muntele Roşu, aproximativ două hectare de teren fiind luate în stăpânire de frumoasele şi parfumatele flori roşii ce au statut de monument al naturii. Astfel, Muntele Roşu – care era deja una dintre cele mai căutate destinaţii turistice ale Prahovei- şi-a adăugat un nou simbol care atrage turiştii şi încă un motiv de mândrie pentru administraţie şi localnici.
O mândrie pe care prin cele două festivaluri o împărtăşesc cu turiştii care vin nu numai din judeţele învecinate, ci din întreaga ţară.
Astăzi se va desfăşura, după cum ne spunea directorul Căminului Cultural din Măneciu, Lidia Pavel, Festivalul „ Flori de munte”, organizat de Liceul Tehnologic Măneciu, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Prahova, Primăria şi Consiliul Local Măneciu, insituţiile culturale locale, Direcţia Judeţeană de Cultură Prahova, Centrul Judeţean de Cultură Prahova. Destinat elevilor din învăţământul preuniversitar, festivalul şi-a propus, chiar de la cea dintâi ediţie, atât să descopere copii cu înzestrări artistice şi chiar să-i orienteze pe unii dintre ei să-şi continue pregătirea în şcoli cu un astfel de profil, cât şi să pună în valoare tradiţii şi obiceiuri populare româneşti. Pe scena care îi aşteaptă vor evolua elevi artişti din numeroase zone ale ţării. Mâine, cu începe de la ora 14,oo, va începe cea de-a VIII-a ediţie a festivalului care poartă chiar numele bujorului de munte. De data aceasta, pe aceeaşi scenă se vor afla artişti de toate vârstele şi ansambluri ce vor aduce în faţa publicului, aşa cum s-a întâmplat ediţie după ediţie, autenticitatea, frumuseţea şi originalitatea folclorului românesc. Şi, cu siguranţă, şi de această dată spectacolul de pe scenă va da şi mai multă frumuseţe spectacolului pe care îl oferă natura la început de iunie în zona plină de bujori a Muntelui Roşu.

Monument al naturii, blazon al mândriei locale

Planta devenită o emblemă a Masivului Ciucaş a dus la instituirea unei rezervaţii numite „ Zona cu Rhododendron ( Bujorul de munte)” şi declararea ei ca monument al naturii .Bujorul de munte face parte din categoria celor mai rare plante ale munţilor. Originar din zona Balcanilor, bujorul de munte se întâlneşte în România în zona Carpaţilor, crescând la altitudini înalte, în tufe dese, cu înălţimea de maximum 50 de centimetri. Potrivit unui material pus la dispoziţie de Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii, bujorul de munte este un arbust cunoscut sub mai multe denumiri- smârdar, cocozar, iederă de munte, merişor, ruji, trandafir de munte, tulpin, vâsc de munte, făcând parte din genul botanic rhododendron care, potrivit specialiştilor, cuprinde o varietate de specii ce cresc în Himalaya, Caucaz, Munţii Alpi şi Pirinei. Creşte până la altitudinea de 2100 de metri, e înrădăcinat puternic, dar ocoleşte coastele bătute de vânt. În ţara noastră se întâlneşte în Carpaţii Orientali şi Meridionali. E cunoscut nu numai pentru frumuseţea şi parfumul asemănător celui de vişine, ci şi pentru virtuţile sale medicinale.
Însă, dintre toate denumirile atribuite de specialişti sau de locuitorii diverselor zone ale ţării plantei cu lujeri bruni pe care cresc flori mari roşii-purpurii, primarul comunei Măneciu, Vasile Cordoş (în foto), a ales denumirea de bujor de munte şi, cu mândrie locală, susţine că aşa o cunosc şi o numesc şi consătenii săi, din generaţie în generaţie .Ba, apreciază că nu e altundeva spectacol mai frumos decât cel pe care îl oferă, la Muntele Roşu, pe potecile ce îl leagă de Culmea Gropşoarele, bujorul de munte. Devenit aici simbol al unui loc de o rară frumuseţe, al lunii iunie şi al sufletului localnicilor.