N. Dumitrescu

  Chiar dacă nu se ştie cifra exactă a românilor plecaţi la muncă în străinătate, numărul acestora schimbându-se de la o săptămână la alta, cert este că inclusiv în judeţul Prahova nu este localitate în care să nu se cunoască faptul că sunt destule persoane plecate “afară”. Ba, în multe dintre situaţii, cele patru-cinci luni cât fuseseră luate în calcul iniţial pentru munca în străinătate, unde salariile sunt în euro, de ordinul miilor, s-au transformat în zeci de ani, nenumărate fiind cazurile familiilor care şi-au stabilit acolo reşedinţa. Realitatea a demonstrat însă că dacă e rost de făcut bani, inclusiv prin intermediul  primirii unor beneficii sociale, nu puţini au fost cei care au considerat că pot împuşca doi iepuri deodată, adică să încaseze bani atât din România, cât şi din ţara în care s-au stabilit. Aşa se face că, atât în 2017, cât şi în primele luni ale acestui an, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Prahova a dispus, în cazul a sute de prahoveni, suspendarea drepturilor de primire a unor beneficii sociale în România deoarece persoanele în cauză aveau acest drept în ţările unde lucrează.

Anul trecut, în urma unor verificări efectuate, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a dispus, în 621 de cazuri, suspendarea beneficiilor sociale acordate în
România tot atâtor persoane, fiindcă acestea aveau dreptul să le primească în state membre UE, acolo unde s-au dus să muncească. Măsura a fost aplicată ca urmare a schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene referitoare la acordarea unor beneficii familiale. Astfel, aşa cum arată o situaţie de la nivelul lui 2017, aproape 1000 de formulare europene au fost transmise din state membre UE către România, în vederea verificării drepturilor de beneficii sociale în statul în care îşi au reşedinţa membrii familiei lucrătorului migrant. Cele mai multe documente – 575 – au fost transmise din Germania, urmată de Belgia – 58, Italia – 57, Olanda şi Suedia – câte 47, pe listă mai figurând Austria, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Elveţia, Norvegia, Portugalia.
Totodată, în vederea efectuării aceloraşi verificări, alte 464 de formulare europene au fost transmise de autorităţile din România către state membre UE, cele mai multe – 220 – fiind expediate în Spania, urmate de Italia – 75, pe listă mai regăsindu-se Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Norvegia, Franţa, Austria. Aceste verificări încrucişate au fost însă în avantajul unora dintre prahovenii care muncesc în străinătate, în sensul că, în 2017, pentru 403 cazuri s-a luat decizia de acordare a drepturilor de beneficii sociale în România, pentru că persoanele în cauză nu întruneau condiţiile necesare să le primească din statele unde lucrau. Este vorba despre mai mult de 200 de persoane stabilite în Spania, în Italia – 76, Marea Britanie – 23, dar şi despre alţi prahoveni care muncesc în Franţa, Germania, Grecia, Austria, Cipru etc.
Schimbul de informaţii între statele membre UE în vederea acordării beneficiilor familiale a continuat şi anul acesta. Astfel, în urma verificărilor efectuate în primul trimestru, în 150 de cazuri s-a dispus suspendarea drepturilor de beneficii sociale în România, fiind vorba despre prahoveni care lucrau în Germania, Italia, Marea Britanie, Luxemburg, Austria, Belgia, Cipru, Olanda, Suedia, Elveţia. De asemenea, în alte 121 de cazuri s-a luat decizia de acordare a drepturilor de beneficii în România.

Cum poate fi evitată suprapunerea dreptului la beneficiile de asistenţă socială în interiorul UE

Regulile de prevenire a suprapunerii dreptului la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei vizează prevenirea situaţiilor în care părinţii primesc drepturi în aceeaşi perioadă de timp din partea mai multor state membre, în baza activităţii desfăşurate în aceste state membre sau în baza reşedinţei copiilor într-un stat membru UE sau care aparţine Spaţiului Economic European. Pentru o mai bună clarificare a acestor situaţii, Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială oferă o serie de detalii, şi cu exemplificări, în funcţie de cazul în care un membru al familiei lucrează sau nu în străinătate.
* Activitatea părintelui şi reşedinţa copilului în România şi activitatea celuilalt părinte în alt stat membru
Dacă statul de reşedinţă a copilului este România(RO), iar unul dintre părinţi are activitate în RO, iar celălalt părinte are activitate în alt stat membru UE, statul competent cu plata prestaţiilor va fi România (stat de reşedinţă a copilului şi de activitate a unuia dintre părinţi), iar celalalt stat membru de activitate va acorda un complement diferenţial, stabilit ca diferenţă între cuantumul prestaţiilor acordate în acel stat membru şi cuantumul plătit de România. Exemplu: România (stat de activitate a unuia dintre părinţi şi de reşedinţă a copilului) – plăteşte 84 de lei (aproximativ 19 euro), iar Germania (stat de activitate a celuilalt părinte) plăteşte 184 de euro. În acest caz, pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, Germania va plăti un complement diferenţial de 165 euro, în baza activităţii unuia dintre părinţi în acest stat membru UE.
* Activitatea unui părinte este în România, activitatea celuilalt părinte în alt stat membru, iar reşedinţa copilului în acest stat membru
Dacă activitatea unuia dintre părinţi se desfăşoară în statul de reşedinţă a copilului, atunci acel stat membru trebuie să plătească beneficiile de asistenţă socială pentru copil. Totuşi, dacă România are un cuantum mai mare al beneficiilor de asistenţă socială, va acorda un complement diferenţial stabilit ca diferenţă între cuantumul beneficiilor de asistenţă socială acordate de România şi cuantumul plătit de acel stat membru. Exemplu: Spania (stat de activitate a unuia dintre părinţi şi de reşedinţă a copilului) plăteşte 25 de euro. România (stat de activitate a celuilalt părinte) plăteste alocaţie de stat 200 de lei (aproximativ 45 euro). În acest caz, pentru a evita cumulul de beneficii de asistenţă socială şi pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, România va plăti un complement diferenţial de 20 de euro, adică aproximativ 88 de lei.
* Activitatea unuia dintre părinţi într-un stat membru UE şi reşedinţa copilului în România, împreună cu celălalt părinte, care nu desfăşoară nicio activitate
Ţara în care îşi desfăşoară activitatea părintele va fi statul competent cu plata beneficiilor de asistenţă socială pentru copilul care are reşedinţa în România, conform legislaţiei acelui stat. Dacă în România cuantumul alocaţiei pentru copil este mai mare decât cuantumul acordat în statul membru de activitate, România plăteşte diferenţa între suma acordată conform legilor sale şi cuantumul la care are dreptul conform legislaţiei acelui stat membru. Exemplu: În Italia (stat de activitate al unuia dintre părinţi) cuantumul prestaţiilor este 137 de euro. În România (stat de reşedinţă al copilului, cuantumul beneficiilor este de 84 de lei (aproximativ 19 euro). Deci, Italia va plăti beneficiile pentru copil în cuantum de 137 de euro, iar România va suspenda dreptul la alocaţie de stat, pentru că nu există o diferenţă de plată între suma acordată conform legislaţiei italiene şi cuantumul la care are dreptul conform legislaţiei române.
* Activitatea părinţilor într-un stat membru UE şi reşedinţa copilului în România (în întreţinerea bunicilor sau a altor persoane)
Ţara în care îşi desfăşoară activitatea părinţii va fi statul competent cu plata beneficiilor de asistenţă socială pentru copilul care are reşedinţa în România, conform legislaţiei acelui stat. Dacă România acordă beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei, pe baza reşedinţei copilului, în cuantum mai mare decât statul membru de activitate al părinţilor, atunci România va plăti un complement diferenţial, adică diferenţa între suma acordată conform legislaţiei sale şi cuantumul acordat de statul de angajare a părinţilor. Exemplu: Germania (stat de activitate a părinților) plăteşte 184 de euro. România (stat de reședință a copilului) plătește alocaţie de stat în valoare de 84 de lei (aproximativ 19 euro). În acest caz, Germania va plăti prestaţiile pentru copil în cuantum de 184 de euro, iar România va suspenda dreptul la alocația pentru copil deoarece cuantumul la care are dreptul copilul conform legislaţiei române nu depășeste cuantumul plătit de Germania.