Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan este prăznuit în Biserica Ortodoxă pe 26 septembrie -ziua trecerii sale la cele vesnice- şi pe 8 mai -pomenirea minunii ce se petrece la mormântul său. Sfântul Ioan a fost fiul lui Zevedei şi al Salomeei, de meserie pescar şi originar din Betsaida. Ioan a fost unul dintre Apostolii cei mai apropiaţi ai Domnului Iisus. În Evanghelia sa, el se numeşte „ucenicul pe care îl iubea Iisus” (Ioan, 21, 20). La Cina cea de Taină el s-a rezemat pe pieptul Domnului şi aşa s-a împărtăşit din Tainele lui Hristos. Este ucenicul căruia Domnul, când era răstignit pe Cruce, i-a încredinţat pe Preacurata Sa Maică. După învierea lui Iisus, Ioan a fost primul apostol care a cercetat mormântul gol.
Tradiţia Bisericii aminteşte că Sfântul Apostol Ioan era în vârstă de peste o sută de ani când a luat cu sine şapte ucenici şi, ieşind din cetatea Efesului, le-a poruncit acestora să sape o groapă în formă de cruce. Apoi Sfântul Apostol s-a întins în acea groapă în formă de cruce şi a poruncit să fie acoperit cu pământ. După o vreme, când credincioşii au deschis mormântul Sfântului loan, ei nu au mai găsit acolo trupul lui.
În ziua de 8 mai a fiecărui an, din acest mormânt se ridică o pulbere pe care locuitorii de acolo o numesc mâna ce vindecă pe cei bolnavi.