N. Dumitrescu
Marcarea Zilei mondiale a păsărilor migratoare, în jurul datei de 10 mai, oferă prilejul autorităţilor şi nu numai, prin diverse acţiuni, să scoată în valoare importanța ecologică a acestor specii, dar şi să se tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte amenințările care planează asupra lor, de aici necesitatea protejării acestora. Începând cu 2018, celebrarea acestei zile se face de două ori pe an, în a doua săptămână a lunilor mai și octombrie. În România, prin aderarea la prevederile convenţiilor internaţionale, se recunoaşte faptul că speciile migratoare constituie o parte importantă a diversităţii biologice globale, care trebuie conservată. În acest scop, la nivel naţional au fost desemnate arii de protecţie specială avifaunistică ce fac parte dintr-o reţea europeană mai vastă – reţeaua ecologică europeană Natura 2000 – arii care se regăsesc inclusiv în judeţul Prahova. Mai mult, conform reprezentanţilor Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului, se pare că în Prahova le place să vină – poate din cauza peisajului, a apei, a aerului… cine ştie – şi unor păsări care, de regulă, sunt întâlnite în alte zone ale ţării, inclusiv în Deltă! Astfel, în judeţul Prahova, Situl Natura 2000 se regăseşte în Câmpia Gherghiţei – ce cuprinde teritoriul comunelor Boldeşti-Grădiştea, Fulga, Sălciile, Baba-Ana, Ciorani şi Colceag. Câmpina Gherghiţei a fost declarată sub acest generic în anul 2011, mai ales pentru protejarea pãsãrilor de apă şi a mediului lor de viaţã, fiind un bun exemplu de conservare a habitatelor din jurul lacurilor, în special a stufului, a canalelor de legãturã dintre bãlţi, a pâlcurilor şi a arborilor răzleţi. S-au păstrat astfel toate suprafeţele naturale ce servesc pentru refugiul, hrãnirea şi cuibãrirea pasãrilor, existând şi o bună conexiune între acestea. Din datele APM Prahova rezultă că în această zonă sunt ocrotite prin lege 58 de specii de păsări, majoritatea fiind migratoare şi revenind aici pentru cuibărit şi creşterea puilor sau doar pentru resursele bogate de hrană. Observaţiile efectuate de specialişti în ultimii ani au relevat prezenţa a 132 de specii de pãsãri, dintre care unele rare pentru România, aşa cum sunt fugaciul mare şi diverse specii de păsări rãpitoare de zi – codalbul, uliganul pescar, şerparul, ultimele enumerate fiind caractaristice mai degrabã Deltei Dunãrii decât regiunii de silvostepã.
“Coloniile mixte de stârci – pitici, galbeni, roşii, cenuşii, de lopãtari, ţigãnuşi, speciile mai comune cum este gârliţa mare ce formeazã grupuri impresionante de mii de specimene, vin sã sporeascã valoarea naturalã a zonei şi sã creeze imaginea unei adevãrate delte, aşa cum a fost supranumitã de ornitologi. Sursa bogatã şi constantã de peşte din fermele piscicole a devenit irezistibilã pentru pelicani – pelicanul creţ şi pelicanul comun, fiind observate pânã la 120 de astfel de păsări ce poposesc pe lacurile din zonã”, se mai arată într-un document al APM Prahova în care se concluzionează că protejarea zonelor critice pentru ciclul de viaţã al pãsãrilor reprezintã obiective esenţiale în activitatea de conservare a integritãţii siturilor Natura 2000 cu specific avifaunistic.
