Absolvenţii de liceu care nu s-au înscris pentru a susţine examenele de Bacalaureat, dar şi tinerii care nu au reuşit să promoveze examenul maturităţii, se pot îndrepta către alte domenii cum ar fi şcolile postliceale sau cursurile de calificare. Anul trecut, doar 116.000 dintre absolvenţii promoţiei 2017 s-au înscris pentru a susţine examenul de Bacalaureat din cei 200.000 de elevi care au terminat clasa a XII-a. Printre motivele care-i determină pe liceeni să nu se înscrie la examenul maturităţii se numără frica de eşec, sărăcia şi dorinţa de a nu-şi continua studiile. „Ştim foarte bine situaţia care există în România cu privire la gradul ridicat de sărăcie, în special în mediul rural. Foarte mulţi tineri din mediul rural au acest risc, de a nu absolvi liceul din cauza sărăciei. Mulţi nu se înscriu la Bacalaureat din cauză că nu au bani pentru meditaţii şi le este frică de un eşec. Unii simt constrângeri din partea familiei să-şi câştige existenţa cât mai repede, iar astfel mulţi renunţă la a se înscrie pentru a susţine Bacalaureatul”, a precizat, pentru Mediafax , preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Ioana Băltăreţu. Specialiştii susţin că fenomenul elevilor care nu se înscriu pentru a susţine examenul de Bacalaureat este mai amplu, având rădăcinile încă din clasele primare şi gimnaziale.„Noi ne permitem în continuare ca şi ţară să pierdem cam o jumătate din generaţie, dar constatăm acest lucru şi ne punem mâinele în cap abia la finalul clasei a XII-a, când elevii ori nu se înscriu la bac, ori dacă se înscriu îl pică. Elevii care au luat sub 5 la evaluarea naţională merg în continuare la liceu, pentru că învăţământul este obligatoriu până în clasa a X-a. Pentru aceia care deja sunt în clasa a X-a nu există un examen care să-i elimine pe unii şi să-i direcţioneze către o cale profesională”, a declarat preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu. Aceasta susţine că o parte dintre aceşti tineri pleacă peste hotare, iar acolo viitorul lor este incert. „Unii dintre aceştia se vor înscrie la şomaj, atât timp cât va exista, iar alţii vor rămâne în familie devenind o presiune, pentru că trebuie cheltuieli pentru întreţinere. Unii dintre ei vor pleca să muncească în străinătate, cel puţin în sezonul de construcţii. Există posibilitatea ca unii să devină delicvenţi, să aibă practici nesănătoase. Sunt o forţă de muncă de care statul îşi bate joc, pentru că nici nu i-a educat, nici nu i-a calificat şi reprezintă un potenţial ratat de creştere a României”, a spus Daniela Vişoianu. Specialiştii sunt de părere că motivul pentru care aceşti tineri ajung să nu aibă o diplomă de Bacalaureat este sistemul neperformant din România. Pe de altă parte, sociologii susţin că este important ca tinerii să dobândească o competenţă cerută de piaţa muncii. „Nici nu este normal ca toată lumea să aibă diplomă de bac. România ca orice stat are nevoie de muncitori care să aibă diplomă de calificare şi competenţe. Copilul nu trebuie să aibă diplomă, trebuie să aibă o competenţă. Ceea ce contează este o competenţă. Aceşti copii pot să meargă să înveţe o meserie care ulterior îi va ajuta să-şi câştige existenţa”, a susţinut unul dintre specialişti. La rândul lor, reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi au declarat: „Faptul că nu se înscriu elevii la bac nu trebuie să îi surprindă pe părinţi, pentru că de-a lungul anilor de liceu un părinte trebuie să ştie activitatea propriului copil. Cred că trebuie să punem accent pe şcolile de meserii. Părinţii trebuie convinşi că nu este obligatoriu ca fiecare copil să termine liceul, sunt meserii la ora actuală care sunt foarte bine plătite, care pot asigura o viaţă de familie liniştită. Copiii care sunt slabi şi nu vor să înveţe trebuie ghidaţi către meserii şi şcoli profesionale, nu către examenul de Bacalaureat”.
Domeniile în care nu se cere diplomă de Bacalaureat, la angajare, sunt: lucrări de construcţii, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi de protecţie şi gardă sau restaurante. Absolvenţii de liceu care nu susţin examenul de Bacalaureat pot continua formarea profesională prin învăţământul terţiar nonuniversitar– şcoală postliceală.
