Violeta Stoica

Hărțile de zgomot elaborate de-a lungul anilor de către autoritățile care au în administrare rețeaua de drumuri din România au reliefat o creștere semnificativă a numărului decibelilor pe care trebuie să îi suporte oamenii care locuiesc în apropierea arterelor intens circulate. De la an la an, numărul tot mai mare de autoturisme și vehicule de mare tonaj a amplificat și problema zgomotului produs de circulația rutieră și, implicit, se pune problema dacă se poate acționa pentru reducerea zgomotului. Deși hărți de zgomot există de mai mulți ani, abia acum Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va pune în aplicare un plan destinat scăderii disconfortului sonor produs de trafic. Mii de prahoveni care locuiesc chiar pe marginea DN1 sau a DN1B vor avea parte – cel puțin teoretic – de diminuarea stresului produs de zgomotul traficului rutier prin așternerea de asfalt absorbant de decibeli!
De la Potigrafu la Posada și de la intrarea în Valea Călugărească și până la ieșirea din Albești Paleologu, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere intenționează să crească nivelul de confort al populației, având în vedere că, statistic, peste 12 milioane de autovehicule străbat anual aceste segmente din cele două drumuri naționale.

Panourile și covoarele asfaltice fonoabsorbante sunt cele două variante luate în calcul de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru a reduce nivelul zgomotului de pe sectoarele de drumuri naționale și/sau autostrăzi care traversează zonele locuite. În județul Prahova, locuitorii care sunt nevoiți să suporte decibelii “emanați” de traficul rutier vor avea parte, cel puțin pe hârtie, de asfalt care absoarbe zgomotul pe DN1 și pe DN1 B. Potrivit situației întocmite de CNAIR, 21,65 de kilometri din DN1 și alți 5,5 kilometri din DN1B vor fi asfaltați cu mixturi fonoabsorbante, care trebuie aplicate pe o lungime minimă de 200 de metri și amplasate cu minimum 50 de metri înaintea primei locuințe și cu alți 50 de metri după ultima construcție de pe sectorul respectiv. Cel puțin deocamdată, pe drumurile naționale din Prahova nu se are în vedere montarea de panouri fonoabsorbante.
Conform documentației publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, CNAIR va încheia un contract de lucrări pentru cele două componente ale planului antizgomot, a cărui valoare a fost estimată la 110,7 milioane de lei fără TVA, cu finanțare din Programul Operațional Infrastructură Mare.
În Prahova, ar urma să beneficieze de așternerea covorului asfaltic antifonic locuitorii care au casele pe marginea DN1 în Potigrafu, Puchenii Moșneni, Puchenii Mari, Românești, Bărcănești, Bănești, Breaza Cartier, Comarnic și Posada (pe o lungime totală de 21,65 kilometri). Și locuitorii din Valea Călugărească și din Albești Paleologu – localități străbătute de DN1B – vor fi apărați de zgomotul provocat de autovehicule pe o lungime aferentă acestui drum național de circa 5,5 kilometri.
Potrivit documentației, de la data predării amplasamentelor, în maximum un an, executantul ar trebui să rezolve problema, în conformitate cu prevederile contractuale. Dacă pentru panourile fonoabsorbante, perioada de garanție ar trebui să fie de minimum 10 ani, în privința asfaltului absorbant de zgomot, garanția scade la jumătate.
Realizarea lucrărilor de așternere a asfaltului fonoabsorbant ar trebui să aibă o influență majoră asupra locuitorilor din zonele străbătute de drumurile naționale și de autostrăzile pentru care s-a luat în calcul acest tip de mixtură. În orice situație, compoziția asfaltului folosit ar trebui să reducă nivelul de zgomot cu minimum șase decibeli, dar să și asigure impermeabilitatea pentru a evita colmatarea și degradarea stratului de uzură, constructorul urmând să propună o rețetă a mixturii asfaltice susținută de studii și de încercări pentru verificarea rezultatelor obținute.

Traficul de pe DN1, între Ploieşti şi Bucureşti, rămâne dublu faţă de cel de pe autostradă

Începând cu anul 2012, Compania Națională de Drumuri a elaborat Hărţile Strategice de Zgomot pentru 251 de sectoare, totalizând 3.231 de kilometri de drum național care anterior înregistraseră un trafic anual de minimum trei milioane de treceri de autovehicule. Pe raza județului Prahova, DN1 este una dintre cele mai zgomotoase artere principale de circulație, tocmai acesta fiind motivul care a condus la includerea celor 21,65 kilometri în rândul tronsoanelor care vor avea asfalt de protecție contra zgomotului.
Pe de altă parte, conform management-zgomot.cnadnr.ro, rezultatul urmăririi pe teren a traficului sectoarelor de drumuri naționale și de autostrăzi arată și scriptic realitatea. Autostrada București – Ploiești, construită în scopul reducerii numărului de autovehicule care circulă pe DN1, nu are încă efectul scontat. Pentru că încă nu a fost finalizată ieșirea din București, potrivit sursei menționate, în urma operațiunilor de cartare, s-a stabilit că tronsonul care leagă Capitala de Ploiești este străbătut anual, în medie, de 5,4 milioane de vehicule, în timp ce pe drumul național cu cel mai mare trafic din România (DN1), media anuală depășește – pe sectorul similar – 11 milioane de vehicule.