„Hora Unirii”, portul şi folclorul – însufleţitoare dovezi ale românismului, apreciate de străini din zeci de ţări de pe patru continente

Luiza Rădulescu Pintilie

Când citiţi aceste rânduri, cu siguranţă mii de străini din Europa, Africa, America şi Asia mai trăiesc încă emoţia de a se fi prins, nu cu multe zile în urmă, alături de români, în „Hora Unirii”, şi deopotrivă de a fi încercat paşii altor dansuri populare de pe meleagurile noastre, de a fi privit cu încântare ii şi costume tradiţionale autentice, de a fi ascultat cântece din folclorul românesc şi de a fi încercat să repete, inclusiv punând mâna la inimă, aşa cum au văzut în jurul lor, cuvintele melodiei „Noi suntem români”. Atât de emoţionantă şi de vibrantă a fost atmosfera celei de-a VII-a ediţii a Festivalului Multicultural din La Barrera-Valsequillo, Gran Canaria (Spania), desfăşurată sâmbătă – 21 aprilie şi la care au participat reprezentanţi din 31 de ţări. Alături de organizatori – Primăria din oraşul gazdă, Asociaţiile „El Cristo de la Barrera”, „Interculturas en Canarias” şi Prefectura din Gran Canaria (Cabildo Insular de Gran Canaria), Asociaţia românilor din Insulele Canare -RUMACAN a reprezentat România în cadrul acestui eveniment, iar într-un an cu semnificaţii deosebite pentru noi – 2018 fiind anul declarat al Centenarului – capătă semnificaţii şi mai importante faptul că ţara noastră a fost prima ţară europeană gazdă a acestui festival. Şi trebuie spus că aceste semnificaţii au legătură directă şi cu Prahova, o valoroasă şi apreciată expoziţie de ii şi costume populare din diverse zone ale ţării fiind pregătită, cu meticulozitate şi dăruire, de doamna Dana Goran, din Ploieşti, iar cunoscuta interpretă de muzică populară Florica Jinga, din Câmpina, prezentând unele dintre cele mai reprezentative cântece din folclorul românesc, ambele fiind invitate ale Asociaţiei românilor din Insulele Canare – RUMACAN (în foto, alături de Manuela Simona Chirilă – în stânga, cea care a fost cu tot sufletul alături de micuţa delegaţie venită din Prahova).
Câteva impresii schimbate imediat după întoarcere cu doamna Dana Goran au început ori s-au încheiat cu aceleaşi cuvinte: impresionant, emoţie, mândria de a fi român şi de a fi putut prezenta o parte din ceea ce înseamnă România printre câteva dintre simbolurile sale cele mai puternice: ia, Imnul, Tricolorul, Hora Unirii, cântecul şi jocul popular. Primirea oficialităţilor aşa cum ştiu românii să îşi întâmpine oaspeţii – cu pâine şi sare – a reprezentat unul dintre multele momente care au atras atenţia şi, cu siguranţă, nu vor fi uitate prea uşor. Şi faptul că numeroase oficialităţi au onorat manifestarea spune, la rândul său, mult despre nivelul festivalului a cărui gazdă a fost România. Astfel, la festivitatea de deschidere au participat şi au primit insigne cu logo-ul Centenarului: Alina Elena Râmaru- consul onorific al României în Insulele Canare, Francisco Manuel Atta – primar al oraşului Valsequillo din Gran Canaria, Victor Manuel Navarro – consilier pe probleme sociale şi protecţie civilă, Natalia Ramirez – consilier pe probleme de turism şi comerţ, Elvira Cyetana Vaquero – consilier pe probleme de educaţie şi cultură, Carmelo Ramirez – consilier al Guvernului insular (Cabildo) pe probleme de cooperare instituţională şi solidaritate internaţională a Guvernului din Gran Canaria, precum şi o serie de reprezentanţi ai Corpului consular: Juan Vicente Sanchez Arana – consul al Republicii Chile, Pablo de Angelis – consul al Republicii Argentina şi Sergio Tadeo – consul al Estoniei.
Nu ne îngăduie spaţiul să prezentăm în detaliu ceea ce a însemnat implicarea în organizare şi prezenţa la acest festival pentru imaginea României, pentru dialogul intercultural, pentru dorul de casă al românilor stabiliţi sau care lucrează în zonă şi în întreaga Spanie – doamna Manuela Simona Chirilă, ea însăşi stabilită în Arona, Canarias, Spania – cea care a fost cu tot sufletul alături micuţa delegaţie venită din Prahova, ne spunea că numai în Valsequillo trăiesc câteva sute de români, iar în întreaga insulă în jur de 4000, unii nemaifiind acasă şi de douăzeci de ani, pentru străinii care cunoscuseră în trecut câte ceva din ţara noastră şi acum au redescoperit – aplaudând cu bucurie sau cumpărându-şi o ie, dar şi pentru cei care nu ştiuseră, până la acest moment, mai nimic despre acest colţ de lume. Dar câteva lucruri merită subliniate. Parada porturilor naţionale ale ţărilor participante pe strada principală a aşezării gazdă a deschis o adevărată poartă spre frumuseţea şi originalitatea portului popular românesc. Iar pe această poartă, foarte mulţi dintre participanţi au păşit apoi, simbolic, în pridvorul unor vechi case româneşti, din mai multe regiuni ale ţării, surprinse fotografic de Constantin Pletosu – licenţiat în jurnalism, câştigător al unor premii internaţionale şi stabilit în zonă- reunite într-o expoziţie găzduită de sala Localului Social din La Barrera. O expoziţie pe care a întregit-o şi a îmbogăţit-o colecţia de ii şi costume populare duse nu numai în valiză, ci mai ales în sufletul său de româncă mândră că poate să le înfăţişeze lumii, de ploieşteanca Daniela Goran. Chiar şi cei doi prezentatori ai festivalului – Leny Gonzales, de la radio RTVE Canarias şi Higinio Quintana au purtat straie româneşti.
Imaginii acesteia de suflet şi conştiinţă românească i-au adăugat ritmul paşilor de horă şi glasul cântecului popular românesc Ansamblul „Someşul” din Rivas Vaciamadrid – format din generaţii de români stabiliţi la Madrid şi care a deschis programul artistic alături de grupul folcloric „Las Majoreres” din Gran Canaria – artistele Florica Jinga, din Câmpina, şi Nicoleta Maria Goarnă – fostă membră a Ansamblului profesionist „Doina Bistriţei”, acum stabilită în insula Lanzorete, dar şi frumoasa colaborare cu grupul de instrumentişti (acordeon şi nai) al fraţilor Giurgiu din Republica Moldova – încă un semn al românităţii fără de graniţe. Românească a fost, de altfel, inclusiv semnătura grafică aşezată pe afişul oficial al festivalului, care a fost realizat de lectorul universitar asociat la Facultatea de Arte decorative şi Design a Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti – Corina Gabriela Dima. Între cele 60 de standuri de artizanat, gastronomie şi produse agricole organizate, patru au fost româneşti şi nu credem că trebuie să spunem prea multe despre succesul celebrilor „mititei”.
Începând şi sfârşind cu rostirea în limba română de către reprezentanţi ai României şi Republicii Moldova, şi preluat, rând pe rând, în limba fiecărei ţari participante, un manifest al evenimentului a răsunat în miezul zilei: „Porţile diversităţii se redeschid în La Barrera-Valsequillo.Bine aţi venit cetăţeni ai lumii!”. Un mesaj care, la încheierea festivalului – aflat pe tot parcursul său în atenţia presei scrise şi audio-vizuale – aproape de miezul nopţii, a căpătat cel mai frumos chip, artiştii români reuşind să impresioneze întreg publicul: cel al mâinilor şi al sufletelor prinse într-o „Horă a Unirii” multiculturală.