Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a provocat o avalanşă de reacţii de indignare în Franţa, îndeosebi în tabăra stângii, declarând că vrea ”să repare” legătura ”deteriorată” dintre Biserică şi Stat, într-o ţară marcată de principiul laicităţii, a relatat ieri AFP, citată de Agerpres.
Într-un discurs fluviu rostit la Conferinţa episcopilor luni: ”Un preşedinte al Republicii care pretinde că nu-l interesează Biserica şi catolicii nu-şi îndeplineşte datoria”, a afirmat Macron. Într-o ţară unde principiul laicităţii este ancorat din 1905 de o lege privind separaţia între Biserică şi Stat, aceste declaraţii au provocat imediat un val de reacţii de indignare.
Fostul premier socialist Manuel Valls, care s-a raliat totuşi partidului prezidenţial al lui Macron, a reamintit pe Twitter că ”Franţa înseamnă laicitate”.
”Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ceea ce trebuie să apere un preşedinte al Republicii”, a scris pe Twitter noul şef al Partidului Socialist, Olivier Faure.
Partidul Franţa Nesupusă (stânga radicală) a criticat discursul ”iresponsabil” al preşedintelui. ”#Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. Aşteptăm un preşedinte, auzim un ajutor de paroh”, a spus la rândul său Jean-Luc Mélenchon pe Twitter.
Ieri dimineaţă, Gerard Collomb, ministrul de Interne, care răspunde de relaţia cu cultele, a venit în sprijinul lui Macron. ”Ce spune el: la om, nu există pur şi simplu o materialitate, există o căutare de absolut, de spiritualitate, de a da un sens vieţii sale. Este probabil o nouă tonalitate, dar care nu rupe cu marile principii ale laicităţii”, a spus Collomb. Franţa este, în baza legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii.
Acest principiu este apărat de către numeroşi francezi. Potrivit unui sondaj publicat în 2017 de către institutul WinGallup, 50 % dintre francezi se declară fie atei, fie fără religie, iar 45% spun că sunt religioşi.
