Şeful misiunii FMI în România, Jaewoo Lee, prezent recent la București, şi-a exprimat îngrijorarea privind posibilitatea ca România să se încadreze în deficitul bugetar propus pentru anul acesta sub pragul de 3%, în contextul în care veniturile au fost supraestimate, potrivit acestuia. „Este o diferenţă de opinii între ce cred autorităţile, şi anume că anul acesta se vor încadra în targetul de deficit bugetar, şi ce credem noi. Avem câteva îngrijorări că anumite venituri au fost supraestimate şi cheltuielile au fost subestimate. Am avut câteva discuţii cu autorităţile privind opţiunile pentru a reduce decalajul, sunt discuţii în curs, vom face publice recomandările noastre şi răspunsul autorităţilor la acestea”, a spus Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Banca Naţională a României. „Economia românească este în creştere, şomajul a scăzut la un nivel record, iar sectorul financiar se îmbunătăţeşte. Dar fără modificări de politici, creşterea va deveni din ce în ce mai fragilă. Toate acestea merg mână în mână cu lupta împotriva corupţiei”, a mai spus Jaewoo Lee. „Continuarea deficitelor fiscale considerabile şi cheltuielile de investiţii scăzute ar reduce spaţiul pentru a sprijini economia în eventualele crize economice viitoare şi riscă să slăbească potenţialul de creştere al României”. De aceea, „menţinerea unei convergenţe incluzive spre standarde de viaţă avansate ale Uniunii Europene necesită un cadru de politici previzibil, cu orientare pe termen mediu, susţinut de un guvern eficient şi de o guvernare puternică. Acum este cel mai bun moment pentru a acţiona pe toate aceste fronturi, cu politicile monetare şi fiscale care acţionează la unison”, a mai spus oficialul. Potrivit FMI, creşterea economică de 7 la sută în 2017 (cea mai mare din UE) a fost alimentată de consumul intern, pe fondul expansiunii fiscale şi al creşterii salariului minim. O atitudine de acomodare a politicii monetare şi îmbunătăţirea economiei UE, de asemenea, au ajutat. Însă creşterea este de aşteptat să decelereze de la nivelul înalt de anul trecut, din cauza mai multor factori: un impuls fiscal în scădere, investiţii publice reduse, progresul lent al reformelor structurale şi înăsprirea condiţiilor financiare. FMI mai arată că „un amestec prudent de consolidare fiscală şi înăsprirea politicilor monetare ar evita supraîncălzirea, reducând în acelaşi timp deficitele bugetare şi externe. Politica monetară trebuie în continuare să fie una de restrângere, să ţină în frâu aşteptările inflaţioniste, având în vedere presiunea de preţurile la energie la nivel mondial. O înăsprire monetară recentă a fost un început bun şi am încurajat BNR să continue să crească rata dobânzii de politică monetară, gestionând totodată lichiditatea pentru a alinia ratele de piaţă şi cu cea de politică monetară. Atitudinea aceasta ar reduce povara asupra politicii monetare şi ar contribui la îmbunătăţirea echilibrului dintre consum şi investiţii”. Totodată, în opinia delegaţiei FMI, deficitele mari acumulate în perioadele de creştere economică tind să provoace dezechilibre interne şi externe, având ca rezultat acumularea de datorii excesive şi forţând o ajustare mai puternică (şi pro-ciclică) în eventualitatea unei recesiuni. Astfel că, mai adaugă cei de la FMI, „deficitul bugetar ar trebui să fie redus sub un nivel ciclic neutru pe termen scurt şi în continuare la 1,5 la sută din PIB până în 2020, contribuind la o revenire uşoară la obiectivul pe termen mediu bugetar din România, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de UE”.
