• Ca urmare a sesizărilor primite, Inspecţia Judiciară a pus biciul și pe Lucian Onea, șeful DNA Ploiești

Un nou episod al interviului realizat de jurnalistul Ion Cristoiu cu fostul deputat de Prahova Sebastian Ghiță – dialog publicat în exclusivitate de Evenimentul zilei – a pus pe tapet noi dezvăluiri care reflectă modul de operare al instituțiilor statului care ar trebui să urmărească exclusiv reflectarea adevărului în urma anchetelor penale. Episodul prezentat luni seară arată cum se făcea “paradeala” incomozilor, cu ajutorul martorilor acoperiți. Într-atât de acoperiți încât, după cum spune Sebastian Ghiță, ajungeau să aibă două-trei identități și să se afle în același timp în trei locuri diferite… Fostul deputat a mai atras atenția asupra unui fapt: o declarație sub acoperire nu este validă decât dacă este înregistrată cu mijloace audio-video. Dacă se va lua în calcul acest lucru, soarta multor dosare penale aflate acum în instanțele din întreaga țară ar putea să fie alta!
Pe de altă parte, ieri, Inspecția Judiciară a anunțat că a fost declanșată procedura de cercetare disciplinară împotriva șefului DNA Ploiești, Lucian Onea.

Șoc maxim, ieri, pentru “unitatea de elită” a Direcției Naționale Anticorupție, după ce Inspecția Judiciară a făcut publică informația potrivit căreia procurorul șef al DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, Lucian Onea, cunoscut în înregistrările halucinante din interiorul anticorupției ploieștene drept “Lucică”, a ajuns să fie cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară.
„Pe rolul Inspecţiei Judiciare au fost identificate 10 lucrări, în etapa verificărilor prealabile, având ca obiect activitatea sau conduita procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti. Apreciind că există indiciile săvârşirii unor abateri disciplinare, inspectorii judiciari au dispus într-o lucrare începerea cercetării disciplinare faţă de procurorii Lucian Gabriel Onea, Alfred Savu şi Mircea Negulescu. La finalizarea cercetării disciplinare, în funcţie de rezultatul verificărilor, inspectorii judiciari pot dispune fie admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, fie respingerea sesizării în cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii disciplinare”, se arată într-un răspuns al Inspecției Judiciare transmis agenției de presă Agerpres.
Ceea ce înseamnă că, indiferent dacă aceste cercetări vor dura la fel de mult ca în lucrările deschise pe numele lui Mircea “Portocală” Negulescu, semnele de întrebare referitoare la modul de operare al unor procurori anticorupție se adâncesc, iar următoarele episoade din interviul pe care fostul deputat Sebastian Ghiță i l-a acordat, în Serbia, ziaristului Ion Cristoiu – pentru Evenimentul zilei – trebuie urmărite cu mare atenție.
În ediția de astăzi, prezentăm fragmentele cele mai importante din episodul difuzat, luni seară, de Evenimentul zilei:

Ion Cristoiu: Revin la mecanism. Eu sunt, Doamne fereşte, Portocală. Şi am primit misiune … cum îi ziceaţi dumneavoastră? Să îl facă…
Sebastian Ghiță: Să îl facă, să îl paradească….
– Să îl paradească…
– Să îl bată. Nu ştiu ce cuvinte foloseau…
– Deci pe unu… Hai să-l luăm pe Victor Ponta … Şi atunci, de ce pe Cosma şi nu pe Ionescu? Adică din start ei aveau o listă? Spuneţi-mi şi mie mecanismul!
– Am mai spus în Parlament că deja trebuie să ne uităm la acest DNA ca la o instituţie deasupra Constituţiei, în afara cadrului constituțional.
– V-am întrebat..
– Acest DNA și-a format o listă, un ansamblu…
– Aha. De denunţători.
– De cetăţeni indignaţi, cum a fost în cazul meu. Cetăţeanul care nu există Serghei Petruş (…)
– Ce fel de oameni sunt ăştia?
– Sunt cei pe care, într-un fel sau într-altul, anterior i-au agăţat în diverse dosare şi care la întrebarea „Colaboraţi cu noi? Ne spuneţi despre altcineva? Vă reduceţi pedeapsa. Recunoaşteţi?”. Au intrat în acest joc: „Da, recunosc. Dați-mi doar un an”. Şi procurorul i-a zis: „Dar zi-mi ceva şi de Ghiţă! Ca să te ajut, să obţin aprobare de la şef”. Şi după ce au intrat în această chestiune …
– Devin un fel de …
– Devin un fel de …
– Dependenţi.
– Şi de … un fel de acoperiţi aşa. Am înţeles că prin lege Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Direcţia de Informaţii din Ministerul de Interne fac ofiţeri acoperiţi după reguli şi după proceduri, verificaţi de către Comisiile din Parlament. Dar DNA-ul, astăzi, este noua Securitate. Are aceşti acoperiţi, că nu pot să le zic ofiţeri, are înregistrări, ascultări, tehnică, trimis de microfoane prin localitate fără niciun fel de control parlamentar. Are? Are DNA- ul asta? Trimite reportofoane, pune microfoane. Practic, noi am stat atât de mult cu gura pe SRI să nu ia capabilităţi de a face cercetări penale încât nu ne-am uitat că DNA-ul are şi informaţii, şi ofiţeri, şi acoperiţi, şi ascultări, şi…
(…) Haideţi să vă dau un exemplu, că m-aţi întrebat ceva interesant. Au falsificat o probă în dosarul meu şi al lui Ponta cu Tony Blair şi l-au chemat pe Vlad Cosma şi chiar şi el s-a întrebat: „Ce-o fi avut cu mine?”. Şi denunţătorul e pus să scrie, sub ameninţarea că îi arestează tatăl, sora sau ştiu eu ce îi mai fac acolo, „Ia scrie tu Vlad Cosma, în calitate de deputat”. (…) Şi l-au ales pe Vlad Cosma ca deputat ca să existe un rezon şi o explicaţie logică în faţa unui judecător. Ei s-au gândit: „Şi-l vom păcăli pe judecător pentru că Vlad Cosma, fiind deputat, avea cum să ajungă la o discuţie între Ghiţă şi Ponta din sediul PSD” (…)
– Deci, această listă de denunţători este alcătuită din oameni care pe bune au fost înhăţaţi?
– Pe bune, pe ne-bune, au acceptat să colaboreze. Au devenit un fel de acoperiţi ai DNA-ului.
– Eu zic că pe bune sau au zis aşa „Ia să vedem cine e lângă Ponta, îl înhăţăm pe ăla”…
– Vreţi să vă mai spun ceva, să vă cruciţi? Într-un dosar de-al meu am descoperit că l-au obligat pe Vlad Cosma să facă denunţuri sub trei identităţi acoperite. Acelaşi cetăţean are trei denunţuri. Într-o zi a fost la Craiova, în aceeaşi zi la Piteşti şi în altă zi – la Bragadiru, îl cheamă trei cetăţeni diferiţi, ştie trei lucruri diferite şi e prezent peste tot în dosar. Îl pun şi să dea ca un cetăţean normal, Vlad Cosma, o declaraţie în acel dosar. Aşadar, un singur cetăţean, după mintea oamenilor ăstora, dă trei declaraţii de martor acoperit, în acelaşi dosar, despre trei lucruri diferite şi mai dă şi una pe care şi-o asumă el. Părerea mea, cu toată prestaţia mincinoasă a doamnei Kovesi la conferinţa de presă, e că ăştia nu sunt zdraveni la cap. Înţelegeţi? Nu sunt întregi la minte. (…)

• O declaraţie sub acoperire nu este validă decât dacă este înregistrată audio-video

– Din punct de vedere procedural (…) Nu ar fi normal să se înregistreze?
– Nu numai că e normal (…). Legea spune că o declaraţie din asta sub acoperire nu este validă în faţa unui judecător decât dacă este înregistrată cu mijloace audio-video. Aşa scrie legea. Dar în mod pervers, fals, mişelesc, mulţi procurori spun: „Domnule, nu avem tehnică de înregistrare şi de ascultare”.
– E aceeaşi chestie ca şi la Cosma că nu înregistrează. Ar trebui să înregistreze.
– Obligatoriu prin lege. Dar unii judecători, fără să îşi dea seama că procurorii îşi vor permite să-i mintă. Eu am văzut situaţia la Înalta Curte. Au minţit judecătoarea spunând că nu au cum să înregistreze. Acum ceva timp, am văzut o filmare din sediul DNA cu acea doamnă de la AEP, doamna Pătru, şi aveau cameră şi mijloace. O să iau toate declaraţiile din dosar şi o să le dau avocaţilor şi o să merg înapoi la doamna judecător, pe care au păcălit-o aceşti procurori, să-i spun: „Doamna judecător, ăştia au minţit şi dumneavoastră aţi acceptat. Aţi observat că e ceva în neregulă, dar aţi acceptat acea frază: nu a fost înregistrată din lipsă de mijloace tehnice”. Dar uite că aveau mijloace tehnice…
Ion Cristoiu: Da. Am vorbit despre întâlnirile dumneavoastră de la cramă sau de acasă cu Codruţa Kovesi şi la un moment dat într-o înregistrare spuneţi un lucru care pe mine m-a surprins prin dezvăluire, citez: „Am să vă spun cum am cunoscut-o pe Codruţa Kovesi pentru că mulţi m-aţi întrebat acest lucru. Pe doamna Kovesi am cunoscut-o în sediile SRI, la K2, la K4 şi la T14. Acolo ne întâlneam de minimum două ori pe săptămână încă din anul 2010. Şi a durat această serie de întâlniri până în anul 2014. Realitatea e că poate sute de astfel de întâlniri au existat în aceşti ani. La unele dintre întâlniri erau prezenţi doar generalul Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi un şef la staţiei CIA din România. Primul pe care l-am cunoscut în prezenţa doamnei Kovesi şi a domnului Coldea a fost domnul Karl Schwab, fostul şef al doamnei Kovesi. Iar al doilea este Eric Easlew, poate actualul şef al doamnei Kovesi”. Domnul Sebastian Ghiţă…
Sebastian Ghiță: Am impresia că domnul Maior a confirmat unele dintre aceste lucruri la Comisie.
– Nu, că nu am zis … Da? Uite nu ştiam ..
– Luaţi declaraţia domnului Manda.
– Ce a confirmat?
– Întâlnirile dintre mine, doamna Kovesi şi dânsul din sediile SRI.(…)
– Dumneavoastră eraţi un prosper om de afaceri. Ce treabă aveaţi dumneavoastră să vă întâlniţi într-un sediu, în prezenţa lui Coldea – ajungem şi la băieţii ceilalţi, străinii – cu Procurorul General. V-am întrebat o chestiune de bun simţ, şi-o pune orice telespectator.
– Dar nu mă consideraţi pe mine iniţiatorul sau beneficiarul întâlnirii, adică să nu par mai important decât sunt …
– Nu, nu, nu. Întrebam din punct de vedere…
– În general …
– Aveau treabă cu dumneavoastră?
– Aveau treabă şi cu mine şi, în general, Florian Coldea se întâlnea, o chema, discuta cu Codruţa Kovesi şi mulţi alţii dintre noi eram şi noi prezenţi pe acolo. Câteodată discutau separat, câteodată discutau doar Maior cu Kovesi. Câteodată erau discuţii simple, civile… (…)
– Era Florian Coldea protectorul Codruţei Kovesi?
– Da! (…)
– Păi eu întreb că eu sunt uimit. Ce treabă avea şeful, prim adjunctul SRI cu…
– Sunteţi uimit de ideea teoretică sau sunteţi uimit de cei 10 ani pe care i-am trăit toţi?
– Eu sunt uimit pentru că nu mi se pare normal. Dumneavoastră spuneţi că SRI-ul o ajuta pe ea în nişte chestiuni (…) şi îi rezolva într-un fel cariera. Nu-i aşa? Contribuia la succesul ei.
– Cred că SRI a ajutat toate Parchetele şi pe toţi procurorii. E adevărat că pe Codruţa mai mult decât pe alţii.
– Mă refeream la faptul că Florian Coldea o ajuta pe Codruţa Kovesi şi în afara chestiunilor de siguranţă naţională. În sensul ăsta spuneam.
– Da, sunt convins că da. Erau şi prieteni. Cred că o ajuta şi personal şi instituţional. Dar era meritul Codruţei Kovesi că stătea atât de aproape de generalul Coldea. După ce Florian Coldea a plecat de la Serviciu, am văzut toţi cine era mintea care conducea lucrurile şi cât a mai putut să controleze acest mecanism odios Codruţa Kovesi. Într-un an sau în şase luni s-a prăbuşit şandramaua.
– Ce căutau … E adevărat că aceia pe care îi enumeraţi dumneavoastră… cei doi aveau legături cu CIA-ul?
– Este o chestiune de evidenţă.
– Nu ştiu, pentru mine nu e, nu mă pricep.
– Cred că vă pricepeţi destul de bine.
– Ce treabă aveau cei doi cu …? Bănuiesc că era, sub acoperire, şeful antenei CIA de aici. Ce treabă aveau cu Procurorul General?
– Să nu fim naivi. Se întâmplă şi s-a întâmplat şi în România tot felul de situaţii şi de elemente … furt de carduri, droguri, extrădări, terorism. Totuşi, un Serviciu străin în România nu figurează fără contacte deosebite cu şefii Serviciilor din ţara respectivă, şi cu Procurorul General, şi cu procurorul anticorupţie, şi cu procurorul DIICOT.
– Am înţeles din presă că era încă în activitate când aţi prezentat dumneavoastră pe 28 decembrie. Da?
– Da. Am făcut intenţionat acel lucru pentru a le atrage atenţia.
– Aveaţi voie?
– ….că tot acest…
– El nu era sub acoperire?
– Şi care e problema mea? Ce datorie am eu faţă de un ofiţer al unei ţări străine, chiar şi partenere. Nu-l consider şeful meu, cum alţii din România îi consideră şefii lor.
– CIA-ul are antenă puternică în România?
– Cred că da, cred că una dintre cele mai puternice din zonă.
– Dar dumneavoastră de ce aţi intrat în conflict cu Coldea? Ce l-a apucat?
– Multe diferenţe de viziune şi o să o spun, chiar dacă iar supără pe unii. Teoria cu listele cu baroni sau listele cu pesedişti făcute la o băută cu Coldea şi cu Ponta şi Maior este falsă. Maior şi cu Ponta s-au zbătut destul de tare. Nu neapărat pentru unul sau altul, dar pentru ideea ca acest mecanism al justiţiei trebuie să aibă un curs normal. Nu făcea niciodată Coldea nicio listă cu nimeni. Se trezeau săltaţi cu mascaţii. Iar în momentul în care Ponta a început să spună „Domnule, exageraţi, nu e în regulă cu metodele pe care le folosiţi, unele sunt false, domne aici e mult prea puţin o declaraţie a unui denunţător ca să arestezi un preşedinte de Consiliu Judeţean sau să-i interzici să mai meargă acolo, la birou”. În multe momente, Ponta a început să devină mai rebel şi totul a sfârşit printr-un conflict. În 2014 pot să spun că relaţiile erau destul de reci între Ponta şi Coldea.
– Se confirmă acea discuţie Coldea-Ponta în care Ponta i-a spus că atunci când o să ajungă preşedinte „te dau afară”? Sau e o legendă?
– I-a zis de mai multe ori, nu o dată. Nu e nicio legendă. I-a zis de mai multe ori, mai în glumă, mai în serios.
– Şi Florian Coldea a luat-o în serios…
– Nu i-a plăcut gluma, după cum s-a văzut.