Vladimir Putin a fost reales cu 76,67% din voturi pentru un al patrulea mandat la preşedinţia Rusiei, potrivit rezultatelor aproape definitive publicate ieri, acesta consolidându-şi şi mai mult puterea, în plină criză cu Occidentul. Aflat la conducerea ţării de peste 18 ani în calitate de preşedinte sau premier, Putin a realizat astfel cel mai bun scor al său în timpul unor alegeri prezidenţiale, mai bun chiar decât prevedeau sondajele din ultimele săptămâni, a comentat ieri AFP, citată de Agerpres.
În faţa a sute de susţinători adunaţi duminică lângă Kremlin, cel care va rămâne la putere până în 2024, anul când va aniversa 72 de ani, le-a mulţumit ruşilor şi a declarat că vede în această mare victorie „încrederea şi speranţa poporului” rus. Clasat mult în faţa adversarilor săi, cu o participare mai mare decât în timpul alegerilor prezidenţiale precedente, Vladimir Putin este mai mult ca oricând omul puternic al unei ţări pe care a readus-o în prima linie pe scena internaţională, cu preţul unor tensiuni fără precedent după războiul rece cu Occidentul.
Alimentată de conflictul sirian, de criza ucraineană sau de acuzaţii privind amestecul Rusiei în alegerea lui Donald Trump preşedinte al SUA, confruntarea Est-Vest s-a accentuat şi mai mult după ce Londra a acuzat Moscova că a otrăvit un fost spion rus pe teritoriul Marii Britanii, acuzaţie pe care Putin a calificat-o duminică drept „o mare aiureală”.
Păstrând până acum o tăcere aproape totală cu privire la otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei acestuia Iulia, preşedintele rus a dat asigurări, în prima sa conferinţă de presă după realegere, că a acuza Rusia este „o mare aiureală”, dar că Moscova „este gata să coopereze” cu Londra în anchetă.
După numărarea a 99,8% din buletine, a rezultat că Putin l-a devansat cu mult pe principalul său adversar, candidatul comunist Pavel Grudinin, care a adunat doar 11,79% din voturi, înaintea ultranaţionalistului Vladimir Jirinovski (5,66%) şi a jurnalistei apropiate opoziţiei liberale Ksenia Sobciak (1,67%). „Vom lucra la fel de ferm, de o manieră la fel de responsabilă şi eficientă”, le-a dat asigurări Putin susţinătorilor săi, văzând în victoria sa „recunoaşterea faptului că multe lucruri au fost făcute în condiţii foarte dificile”.
Prima mare putere care l-a felicitat pe liderul de la Kremlin a fost China, prin vocea preşedintelui Xi Jinping, care a salutat o relaţie chino-rusă „la cel mai bun nivel istoric”. Potrivit TASS, realegerea lui Putin a fost salutată de oficiali ai Serbiei, Armeniei, Belarus, Azerbaidjan, Venezuela, ca şi de preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon.
Participarea s-a ridicat la 67,4%, puţin mai mare decât în 2012 (65%), alimentată de amplele eforturi desfăşurate de Kremlin pentru a-şi mobiliza alegătorii să meargă să voteze în nişte alegeri ale căror rezultate finale nu stârneau nicio îndoială.
Cel de-al patrulea mandat al lui Vladimir Putin ar trebui să fie ultimul, acesta promiţând să nu modifice Constituţia pentru a putea candida din nou după 2024. Prin urmare, experţii estimează că următorii şase ani vor fi dedicaţi pregătirii unui succesor.
În mod simbolic, scrutinul s-a desfăşurat exact la patru ani după ratificarea anexării Crimeei, în urma unei operaţiuni militare şi a unui referendum considerat ilegal de Kiev şi Occident. Mai mult de 1.200 de secţii de votare au fost deschise în Crimeea, însă mulţi tătari, comunitate musulmană care s-a opus puternic anexării, nu au dorit să voteze. Astfel, Putin a obţinut în peninsula anexată în 2014 circa 92% din voturile exprimate.
Ca represalii la organizarea de alegeri prezidenţiale în Crimeea, Kievul i-a împiedicat să voteze pe ruşii care locuiesc în Ucraina. Zeci de poliţişti, precum şi militanţi naţionalişti au blocat duminică accesul spre consulatele ruse în mai multe mari oraşe, suscitând furia Moscovei.
