Doar 8% dintre angajaţii români şi greci au participat în 2016 la cursuri de pregătire legate de activitatea lor profesională, comparativ cu o medie de 31,9% la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate ieri de Eurostat și preluate de Agerpres.
În 2016, aproape o treime dintre angajaţii din UE participau la cursuri de pregătire legate de activitatea lor profesională. Pregătirea include educaţie vocaţională non-formală, cursuri şi seminarii oficiale, care îmbunătăţesc competenţele, cunoştinţele şi calificările din punct de vedere profesional.
Cel mai mare grad de participare la cursuri de pregătire profesională s-a înregistrat în 2016 în Olanda (61%), Suedia (59%) şi Finlanda (58%), iar cel mai scăzut în Grecia şi România (8% fiecare) şi Italia (11%).
Participarea la cursuri de pregătire legate de activitatea lor profesională tinde să crească odată cu creşterea gradului de educaţie. Gradul de participare la cursuri de pregătire profesională este mai ridicat în rândul persoanelor cu studii universitare (46%) decât pentru cei cu studii medii şi primare (28%).
Cei care au un nivel mai scăzut de educaţie (mai puţin de studii medii şi primare) participă cel mai puţin (16%) la cursuri de pregătire legate de activitatea lor profesională.
Din perspectiva vârstei, participarea la cursuri de pregătire profesională este mai ridicată în rândul angajaţilor cu vârste cuprinse între 25-34 ani (36%) decât în cazul celor cu vârste între 19-24 ani (32%) şi 35-64 ani (31%).
În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, procentul femeilor care participă la cursuri de pregătire profesională este mai ridicat decât în cazul bărbaţilor, cele mai mari diferenţe fiind înregistrate în Lituania (44% dintre femei comparativ cu 31% dintre bărbaţi), Estonia (51% dintre femei comparativ cu 39% dintre bărbaţi) şi Letonia (39% dintre femei comparativ cu 29% dintre bărbaţi).
