Empatia ne ajută să formăm legături strânse cu alte persoane şi influenţează modul în care ne comportăm într-o serie de situaţii, indiferent că vorbim de locul de muncă sau de o petrecere. Mai nou, oamenii de ştiinţă susţin că empatia nu este doar ceva ce dezvoltăm prin intermediul experienţelor proprii – este, totodată, parţial moştenită, scrie BBC, preluat de MedLive.ro.
Un studiu la care au participat 46.000 de persoane demonstrează, pentru prima dată, că genele au un rol important în dezvoltarea empatiei. Empatia joacă un rol deosebit în relaţiile pe care le dezvoltăm de-a lungul vieţii. Aceasta ne ajută să recunoaştem emoţiile altor persoane şi ne îndrumă să răspundem la acestea în mod corespunzător.
Empatia este, în mare măsură, considerată a fi o caracteristică pe care o dezvoltăm încă din copilărie şi de-a lungul vieţii, cu ajutorul experienţelor prin care trecem. În acest studiu, oamenii de ştiinţă au încercat să vadă dacă empatia are legătură şi cu genele moştenite.
Participanţilor la studiu li s-a măsurat „coeficientul de empatie” (EQ) cu ajutorul unui chestionar şi li s-au recoltat probe de salivă pentru testarea ADN-ului. Oamenii de ştiinţă au căutat apoi diferenţe în genele lor, care ar putea explica de ce unele persoane sunt mai empatice decât altele. Astfel, au descoperit că cel puţin 10% dintre diferenţele în ceea ce priveşte empatia sunt, în general, genetice. Studiul a mai constatat că există diferenţe la nivelul empatiei şi între sexe şi că diferenţele genetice asociate cu un nivel mai scăzut de empatie sunt legate de un risc mai mare de autism. Studiul a fost publicat în revista Translaţional Psychiatry.
