Acest Sfânt părinte a fost frate cu Sfântul Vasile cel Mare şi a strălucit prin cunoştinţa filozofiei şi prin râvna pentru credinţa ortodoxă; drept aceea a fost şi apărător al Bisericii lui Hristos. Că mergând la Constantinopol, împreuna cu cei care se adunau la Sinodul al doilea Ecumenic, ca să lupte împotriva eresurilor păgâne, Grigorie s-a dovedit apărător neîntrecut al dreptei credinţe, biruind pe potrivnici prin puterea cuvintelor şi prin dovezi din Scriptură. Grigorie străbătuse toată ştiinţa filozofică şi a bunei vieţuiri şi de aceea avea putere cu aceste două arme. Păstorindu-şi turma cu înţelepciune şi cu evlavie şi ajungând la bătrâneţe frumoasă, a adormit şi s-a mutat la Domnul. Ca înfăţişare Grigorie era întru totul asemănător fratelui său Vasile, afară de cărunteţe, şi avea o faţă puţin mai veselă decât a acestuia.
