Ca în fiecare an, sub egida ONU, ieri a fost marcată Ziua internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor. Această procedură atentează la demnitatea femeilor şi fetelor, le pune în pericol sănătatea, provoacă durere şi multă suferinţă, cu consecinţe pe toată viaţă, uneori fatale, potrivit www.un.org, preluat de Agerpres. ”Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă promite, prin obiectivele sale, stoparea acestei practici violente până în 2030”, a declarat secretarul general ONU António Guterres.
Adunarea Generală a ONU a adoptat la 20 decembrie 2012, Rezoluţia A/RES/67/146, în care ”solicita statelor, sistemului Naţiunilor Unite, societăţii civile şi tuturor părţilor interesate să marcheze şi să respecte data de 6 februarie, ca Zi internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor, prin organizarea de campanii de sensibilizare şi măsuri concrete împotriva acestei practici”. În decembrie 2014, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia A/RES/69/150, ”Intensificarea eforturilor globale pentru eliminarea mutilării genitale a femeilor”, prin care cerea membrilor săi să dezvolte, să susţină şi să pună în aplicare strategii complete pentru prevenirea mutilării genitale a femeilor (FGM), inclusiv formarea personalului medical, a asistenţilor sociali şi a liderilor religioşi ai comunităţilor pentru a se asigura că aceştia oferă servicii competente de susţinere şi îngrijire a femeilor şi fetelor care sunt expuse riscului FGM sau care au fost supuse acestei proceduri. Mutilarea genitală a femeilor (FGM – Female Genital Mutilation) cuprinde o serie de proceduri lipsite de motive medicale, fiind catalogată la nivel internaţional drept o încălcare a drepturilor tinerelor şi femeilor. Această practică reflectă inegalitatea dintre sexe înrădăcinată adânc în anumite societăţi şi constituie o formă extremă de discriminare îndreptată împotriva femeilor. FGM reprezintă o violare a drepturilor la sănătate, siguranţă şi integritate fizică, a dreptului la libertate în faţa torturii şi a tratamentelor crude, inumane sau degradante şi a dreptului la viaţă atunci când procedura duce la moarte, notează pagina dedicată acestei zile de pe site-ul ONU. FGM cauzează sângerare severă şi probleme de sănătate, precum: tumori, infecţii, infertilitate, complicaţii la naştere sau risc crescut de deces în rândul nou-născuţilor, potrivit www.unfpa.org. La nivel global, potrivit datelor aflate pe www.unfpa.org, fete şi femei cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani au suferit la un moment dat o astfel de procedură, cele mai mari procente întâlnindu-se în Somalia (98%), Guineea (97%), Djibouti (93%), Mali (91%), Egipt (91%), Eritreea (89%), Sudan (88%), Burkina Faso (76%), Gambia (75%), Etiopia (74%), Mauritania (69%), Guineea-Bissau (45%), Senegal (26%), Nigeria (25%), Kenya (21%), Yemen (19%) şi Uganda (1%). Totodată, potrivit estimărilor ONU, cel puţin 200 de milioane de femei sau tinere în viaţă, astăzi, au suferit o formă de mutilare genitală.
Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) şi UNICEF conduc cel mai amplu program de accelerare a procesului de renunţare la mutilarea genitală a femeilor, notează www.unfpa.org. Programul comun UNFPA-UNICEF asupra FGM/C (Female Genital Mutilation and Cutting) a fost lansat în 2008 şi implementat în 17 ţări africane, şi susţine, de asemenea, iniţiativele regionale şi globale.