O rezoluţie care urmăreşte să pună capăt schimbării de oră în ţările membre a obţinut joi o majoritate de 384 de voturi din 549 de eurodeputaţi prezenţi. Dar, Comisia va mai trebui să convingă statele membre, potrivit Le Figaro, citat de Rador. Totul ar putea schimba viaţa a aproape 510 milioane de europeni şi a 67 de milioane de francezi. Deputaţii din Parlamentul European s-au pronunţat pentru o rezoluţie care urmăreşte să pună capăt schimbării de oră în ţările membre. Textul, susţinut de 70 de deputaţi „cronofili” a fost inspirat de iniţiative şi petiţii civice. Aceste organizaţii, precum Asociaţia împotriva dublei ore de vară (ACHED), denunţă schimbările de oră şi efectele lor nocive asupra sănătăţii şi consideră discutabile economiile de energie realizate în acest fel. Ora de iarnă ar putea astfel deveni ora de referinţă în toate cele 12 luni ale anului. Dar, măsura nu va fi efectivă imediat. Comisia Europeană mai trebuie să convingă cele 28 de state membre să aplice rezoluţia. Schimbarea orei a fost adoptată în mai multe ţări imediat după şocul petrolier din 1973-1974. Franţa a adoptat-o în 1976, sub preşedinţia lui Valery Giscard d’Estaing.
Obiectivul trecerii la ora de vara era să se facă economii la iluminat, făcând să coincidă orarul de activitate cu orele de lumină solară pentru a limita necesitatea iluminatului artificial. De atunci, Bruxelles a decis să armonizeze datele schimbării orei, pentru a uşura transporturile, comunicaţiile şi comerţul în cadrul Uniunii. Astfel, din 1998, în toate statele membre, trecerea la ora de vară are loc în ultima duminică din martie, la ora 2 dimineaţa, şi trecerea la ora de iarnă, în ultima duminică din octombrie, la ora 3 dimineaţa. Fiecare ţară este liberă să renunţe la schimbarea orei cu condiţia de a anunţa celelalte membre cu mai mulţi ani înainte. Economiile realizate ar fi minime, sub 0,1%. La sfârşitul anilor 2000, Franţa economisea doar 440 GWh, adică un consum echivalent cu iluminarea timp de un an a unui oraş de 800.000 de locuitori, ca Marsilia. Odată cu optimizarea iluminatului public, câştigul a scăzut la 351 GWh în ultimii ani. Efectele asupra sănătăţii, scoase în evidenţă de contestatarii orei de vară, nu sunt clare. În 2015, Comisia Europeană a recunoscut chiar „posibile probleme de sănătate”. Schimbarea orei perturbă ceasul nostru intern, dar adaptarea este, în principiu, foarte rapidă.
