“Avem o Justiție. Unii spun că este bună, alții spun că este rea. Justiția trebuie să fie egală pentru toți”, au fost primele cuvinte ale ministrului Justiției, Tudorel Toader, în deschiderea intervenției sale de aseară, mult-așteptată atât de părțile “pro”, cât și de părțile „contra” șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
“Concluziile sunt fundamentate pe 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte și fapte menționate în raport, reținute pentru perioada februarie 2017-februarie 2018”, a mai precizat, de la început, Tudorel Toader. În fapt, acesta a realizat apoi un rechizitoriu dur, ca la carte, profesionist, fără posibilitate de a fi contestat sau anulat.
Conflictele juridice de natură constituțională între instituții, în urma cărora Curtea Constituțională a sancționat comportamentul neconstituțional din partea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție în două dintre cazuri, au fost menționate de ministrul Justiției. Sporirea numărului achitărilor și rapoarte eronate au mai fost puse în calcul, în acelaşi context, de către ministrului Tudorel Toader. De asemenea, acesta a invocat comportamentul excesiv de autoritar, de discreţionar al şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, contrar obligaţiilor de rezervă şi deontologice impuse magistraţilor, precum şi încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, dovadă creşterea numărului de achitări. Adresându-se jurnaliştilor prezenţi la conferinţa de presă, dar şi românilor din faţa televizoarelor, ministrul Justiţiei a spus: „M-aş adresa fiecărui român în parte. Să faceţi un exerciţiu cu ochii închişi sau deschiși: Imaginaţi-vă faptul că e unul arestat pe nedrept şi că stă în puşcărie o lună pe nedrept, vorbeşte singur, nu are cui să se plângă, după care e achitat; ne pare rău. Nu doresc la nimeni să fie victima unei erori judiciare“.
Neimplicarea procurorului șef în cazul Negulescu- care a fost lăudat, el și unitatea „de elită“ din care a făcut parte, în loc să fie luate măsuri – a fost de asemenea aspru criticată de către ministrul Justiţiei. Falsificarea unor transcrieri ale înregistrărilor telefonice, hotărâri judecătorești în care instanța a statuat neconcordanța între ce se aude și ce se transcrie. Tergiversarea soluționării unor cauze, lăsate în nelucrare, după cum a mai spus Tudorel Toader sau lipsa de reacție privind verificarea DNA Ploiești sunt alte probleme identificate și criticate cu argumente în raport.
În concluzie: România este stat de drept, dar lupta anticorupție nu poate să protejeze comportamente defăimătoare la adresa României, care i-au afectat iremediabil imaginea. DNA nu se identifică, în niciun caz, cu procurorul-șef al acesteia, ale cărui acțiuni pot pune în pericol însăși instituția, a precizat Tudorel Toader. Combaterea corupției trebuie să continue, însă în conformitate cu statul de drept.
Pentru aceste acte și fapte de netolerat într-un stat de drept, Tudorel Toader a anunțat că declanșează procedura de revocare din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.

Ziua de ieri a fost plină de evenimente, care s-au precipitat de la oră la oră înaintea intervenției de aseară a ministrului Justiției, Tudorel Toader. A curs cu plângeri și denunțuri – de această dată împotriva procurorilor DNA -, Inspecția Judiciară a intrat în conflict deschis cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, fostul procuror “Portocală” s-a războit pe față cu jurnaliștii chiar la sediul Parchetului General.

Fostul procuror general al PCA Ploieşti, Liviu Tudose, plângere la adresa DNA

Fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Tudose, el însuși târât de procurorii de la Direcția Națională Anticorupție, în urmă cu doi ani, într-un dosar penal, a făcut, la rândul său, denunț și plângere penală împotriva procurorului șef al DNA Ploiești, Lucian Onea, dar și împotriva lui Mircea Negulescu și a Ceraselei Răileanu. Acesta, potrivit unui document prezentat, ieri, de Antena 3, îi acuză pe cei trei de influențarea declarațiilor, cercetare abuzivă, complicitate la influențarea declarațiilor, complicitate la cercetare abuzivă, represiune nedreaptă.
„În cadrul aceleiași discuții, procurorul Onea mi-a reproșat faptul că l-am cununat pe fratele domnului Alexandru Iacobescu, afirmând că m-am “încurcat cu niște nenorociți” și, de asemenea, faptul că nu am adus acest lucru la cunoștință DNA-ului, lucru care m-a surprins peste măsură, câtă vreme nu am ascuns niciun moment faptul că am cununat persoanele respective, nu aveam relații de amiciție cu domnul Onea care să justifice purtarea între noi a unor discuții de natură personală și nici nu văd contextul în care mi s-a pretins că aș fi avut obligația de a înștiința DNA-ul despre viața mea personală.
Fiind puternic contrariat de aceste susțineri, am cerut lămuriri suplimentare cu privire la pretinsele acuzații și am solicitat procurorului Onea audierea acestor înregistrări, însă sus-numitul mi-a comunicat că nu îmi pot fi aduse la cunoștință, deoarece aceste materiale audio s-ar afla la București și ar urma să le ridice ulterior. Evoluția procesuală a urmăririi penale în cauză a demonstrat că astfel de denunțuri și/sau înregistrări, invocate de către procurorul Onea, nu există în realitate, rațiunea pentru care am fost indus în eroare în acest fel fiind, practic, o strategie neloială a organului de anchetă în scopul obținerii de probe prin constrângere psihică.
Este evident că prin „inventarea ” unei situații de fapt ireale s-a încercat constrângerea mea psihică și intimidarea mea – care în acea zi nu aveam nicio calitate procesuală – în scopul de a da declarații mincinoase împotriva lui Ghiță Sebastian și Iacobescu Alexandru.
O altă modalitate de exercitare a constrângerii mele psihice, regizată minuțios, a constat în convocarea presei de către procurorii DNA în data de 01.03.2016, ziariștii aflându-se la ușa unității de parchet la momentul sosirii mele și întrebându-mă insistent și chiar agresiv în ce calitate am fost convocat.
Un amănunt important despre felul în care a fost ,,pregătit terenul” pentru audierea mea din 02.03.2016 este acela că, înainte de a mă prezenta la DNA în ziua respectivă, în timp ce mă aflam în cabinetul apărătorului ales, acesta a fost sunat de procurorul DNA Negulescu Mircea (care nu era procuror de caz) și care a ținut să-mi transmită, prin intermediul avocatului, că am o situație juridică foarte grea, chiar mai grea decât a domnului Mihăilă Aurelian, cu scopul evident de a mă intimida și presa psihic în vederea audierii.
Mai trebuie precizat și faptul că, după punerea în mișcare a acțiunii penale, mi-a fost restricționat total nemotivat dreptul de a consulta actele dosarului și de a vedea pe ce bază sunt formulate acuzațiile, fiind astfel nevoit să mă apar ,,în orb””, se arată în plângerea prezentată ieri de postul de televiziune Antena 3.

„Portocală”, după audierea de la Parchetul General, către jurnalişti: „Mă hărţuiţi”

Ieri dimineață, Mircea Negulescu, “miezul” de la care a pornit scandalul iscat în Direcția Națională Anticorupție, a fost chemat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta a refuzat să facă declarații la intrarea la Parchetul General. “Nu dau niciun fel de declarații”, a spus jurnaliștilor fostul procuror al Direcției Naționale Anticorupție, cel care a devenit arhicunoscut drept “Portocală” sau “Zdreanță”. Prezența lui Negulescu la Parchetul General a venit ca urmare a plângerilor depuse împotriva sa de către mai multe persoane care au fost cercetate, de-a lungul timpului, de către acesta. Plângerea pentru care a fost chemat la audieri ieri a fost făcută de un fost magistrat de la Judecătoria Sinaia.
Asaltat de jurnaliști, la ieșirea de la audieri, fostul procuror al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești a avut tupeul de a le reproșa ziariștilor prezenți că este “hărțuit”.
Mai mult decât atât, la câteva minute de la ieșirea din Parchetul General, Negulescu s-a întors pentru a reclama că a fost “agresat” de un jurnalist, cu o cameră de luat vederi!

Augustin Lazăr le-a cerut procurorilor să se… controleze singuri!

O decizie care poate fi privită drept o jignire la adresa justițiabililor români, luată de procurorul general al României, Augustin Lazăr, nu poate decât să lase un gust amar în rândul acelor persoane care au devenit cercetați penal, inculpați și mai apoi ACHITAȚI după ce instanțele de judecată au constatat fie că fapta penală la care se face referire nu există, fie că nu există probe depuse de procurori la dosar care să justifice o condamnare.
Un comunicat de presă remis de Parchetul General arată că, printr-un ordin al lui Augustin Lazăr, s-a dispus „efectuarea unui control de către procurorii șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și de către procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, prin procurori anume desemnați”. Care este eficiența unui “autocontrol” în situația în care chiar și raportul Inspecției Judiciare ar fi fost “periat” de lucrurile negative, așa cum spun jurnaliștii specializați în problemele justiției de la luju.ro?

Jocul de-a martorii, preferat la „unitatea de elită”

Miercuri seară, alte înregistrări au fost făcute publice de către fostul deputat de Prahova Vlad Cosma. Acesta a prezentat, la postul de televiziune Antena 3, o nouă înregistrare audio făcută în sediul DNA Ploiești, din care reiese că procurorii anticorupție Mircea Negulescu (la vremea înregistrării încă reprezentant al “unității de elită”) și Alfred Savu ar fi dictat o declarație de martor (a lui Vlad Cosma), care a făcut parte din dosarul deschis împotriva fostului premier Victor Ponta, cunoscut drept dosarul “Ponta-Blair-Ghiță”. În acest dosar, Ponta era acuzat de procurorii de la DNA Ploiești că și-a folosit influenţa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite şi complicitate la infracţiunea de spălare de bani.

Preşedintele Klaus Iohannis se declară în continuare mulţumit de DNA şi de conducerea acesteia

* Nici procurorul general al României nu vede „temei legal de revocare“

”În temeiul prevederilor art. 54 alineatul 4 coroborat cu 51 alineatul 2 litera b din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA. Raportul, însoţit de propunerea de revocare a procurorului şef, va fi transmis către Secţia pentru procurori a CSM, precum şi către preşedintele României, pentru a analiza şi pentru a decide în acord cu competenţele constituţionale pe care fiecare le are”, a anunţat, aseară, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, după prezentarea unui raport extrem de profesionist şi a unor critici argumentate la adresa şefei DNA. Procurorul Cristian Ban, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a precizat la rândul său pentru MEDIAFAX că reprezentanţii CSM aşteaptă propunerea de revocare iniţiată de ministrul Justiţiei, urmând să analizeze dacă e întemeiată, având 30 de zile la dispoziţie. Şi Administrația Prezidențială a reacționat imediat după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea din fruntea DNA a Laurei Codruța Kovesi. „Referitor la Raportul privind activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție, prezentat joi, 22 februarie a.c. (n.n.-aseară), de către ministrul Justiției, Administrația Prezidențială face următoarele precizări:
Din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA și având în vedere că evaluarea activității DNA și a conducerii acestei instituții de către Președintele României diferă de cea a Ministrului Justiției, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administrației Prezidențiale de către departamentele de specialitate. În repetate rânduri, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a declarat mulțumit de activitatea DNA și a conducerii sale, punct de vedere pe care și-l menține în continuare. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va uza de toate prerogativele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept”, se arată în comunicat. Şi procurorul general al României, Augustin Lazăr, a transmis, aseară, după anunţul ministrului Justiţiei, că îşi reafirmă poziţia exprimată referitor la Laura Codruţa Kovesi şi anume aceea că nu există niciun motiv legal de revocare a procurorului-şef DNA.