V. Stoica
Mai mulți martori care urmau să fie audiați de magistrații Tribunalului Buzău în dosarul fostei șefe a Comisiei de Evaluare a persoanelor cu handicap Prahova, Viorica Oniga, nu vor mai ajunge să depună mărturie în fața instanței de judecată, potrivit unei decizii luate în luna decembrie.
Astfel, la termenul din 23 ianuarie, deși va continua administrarea probatoriilor în acest dosar penal care se judecă din anul… 2013 la instanța de fond, 20 de martori nu vor mai fi audiați de judecătorii buzoieni. Printre aceste persoane care nu vor mai fi nevoite să meargă la Buzău pentru a depune mărturie în cauza respectivă se află și medici de familie și medici specialiști de renume care profesează în Prahova și care fuseseră menționați ca martori în dispozitivul rechizitoriului întocmit de procurorii de la DNA Ploiești.
Motivul acestei decizii este, potrivit instanței Tribunalului Buzău, irelevanța probelor în raport cu “obiectul probațiunii în cauză”.
Nici mai mult, nici mai puțin de 245 de martori – medici specialiști, medici primari, medici de familie, dar și persoane care au beneficiat de certificatele de handicap – au fost pe lista persoanelor programate pentru audiere în procesul lotului Oniga, dosar în care 13 inculpați au fost trimiși în judecată de procurori în anul 2013.
La patru ani și trei luni de la începerea procesului penal, principala inculpată din această cauză, Viorica Oniga, rămâne sub control judiciar și nu are voie să ia legătura cu niciunul dintre martorii din proces sau cu ceilalți 12 inculpați.
În dosarul penal înaintat spre judecare în septembrie 2013, iniţial, Tribunalului Prahova, procurorii DNA Ploieşti precizau, printre multe altele, că “inculpata Oniga Viorica – preşedintele Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap – şi Borcan Ioana – membră a comisiei respective, în schimbul unor sume de bani sau foloase materiale, au stabilit încadrarea în grad de handicap a solicitanţilor şi eliberarea certificatelor de încadrare în grad de handicap, deşi aceştia nu sufereau de afecţiunile care să le confere acest drept. Pe parcursul urmăririi penale, marea majoritate a persoanelor cercetate a recunoscut faptele săvârşite”.
