• v Munca de birou nu înseamnă neapărat adoptarea unui stil de viaţă sedentar, scrie theatlantic.com, citat de Hotnews.ro.Cu toţii ştim că timpul petrecut pe scaun ne predispune, printre altele, la creşterea în greutate şi apariţia durerilor de spate. De aceea, pauzele frecvente, plimbările scurte, corectarea poziţiei şi efectuarea mişcărilor simple de întindere a oaselor şi relaxare a muşchilor pot face o diferenţă semnificativă atunci când vine vorba despre stimularea metabolismului şi preîntâmpinarea sedentarismului.
  •  Atât gălbenuşul, cât şi albuşul ouălor abundă în nutrienţi esenţiali pentru o dietă echilibrată. Mai mult de jumătate din conţinutul de proteine al unui ou se găseşte în albuş, alături de vitamina B2 şi un conţinut mai mic de grăsimi şi colesterol decât al gălbenuşului. De asemenea, albuşurile sunt o sursă bogată de seleniu, vitaminele D, B12 şi B6, cât şi de minerale precum zinc, fier şi cupru. Însă adevărata concentraţie de nutrienţi se găseşte în gălbenuş, unde se găsesc vitaminele liposolubile A, D, E şi K, dar şi luteina şi zeaxantina, doi antioxidanţi extrem de importanţi pentru sănătatea ochilor şi creierului, scrie Divahair.
  •  Ceaiul alb este un antioxidant bun şi luptă împotriva îmbătrânirii. Ceaiul care nu a fost procesat în niciun fel după uscare este deseori numit ceai alb. Denumirea „ceai alb” este dată ceaiului preparat din muguri imaturi sau tineri, ceea ce duce la o aromă mai blândă a ceaiului. Oricum, ceaiul alb descrie frunzele plantei Camellia sinensis şi este una dintre cele mai populare soiuri de ceai din lume. Beneficiile de sănătate ale ceaiului alb includ: un risc redus de cancer, tulburări cardiovasculare, o îmbunătăţire a sănătăţii orale, are proprietăţi antioxidante şi anti-îmbătrânire, potrivit Libertatea pentru femei.

v Numită şi „trestia mirositoare”, obligeana este folosită pentru tratarea bolilor de stomac, calmează spasmele intestinale, combate constipaţia, redă pofta de mâncare şi alungă dependenţa de tutun. Obligeana este renumită pentru efectele sale dezinfectante, antispastice, carminative, astringent, sedative, analgezice, depurative, antitoxice şi anti-tabagice. Conţine ulei volatil, heterozide amare, amidon, saponine, tanin, vitamina C. În scop fitoterapeutic se utilizează rădăcina sau rizomii. Se recoltează toamna, în perioada octombrie-noiembrie, sau primăvara. Rizomii se spală, se despică şi se lasă să se usuce până devin casanţi, potrivit Click pentru femei.