India este o ţară obişnuită cu contradicţiile. Numai că aceea care începe să se cristalizeze în jurul comerţului cu bovine riscă să devină mult prea scumpă. Pe de o parte există un guvern al fundamentaliştilor hinduşi, care interzice sacrificarea „vacii mame”, simbolul unificator al zeităţilor hinduse şi al ţării în sine, iar pe de altă parte se află paradoxul unei naţiuni cu o clasă de mijloc în creştere şi prin urmare, cu o cerere de lapte proaspăt şi pasteurizat care se dublează la fiecare cinci ani, potrivit Rador, care citează La Stampa.
Nodul se strânge în jurul agricultorilor, cărora nu le mai convine să păstreze vacile în cazul în care nu pot, la sfârşitul ciclului de producţie a laptelui, să le vândă carnea. Începând din anul 2011, în întreaga Indie au început să apară primele sanctuare finanţate prin donaţii ale fundamentaliştilor care găzduiesc vacile ce nu mai pot produce lapte. Deschiderea acestor adevărate grădini ale vacilor sacre a crescut semnificativ din 2014, de când Narendra Modi a devenit prim-ministru, şi mai mult din luna mai a anului trecut, când guvernul din Delhi a încercat să interzică sacrificarea vacilor pe scară naţională, lege blocată însă de către Curtea Supremă.
Numai că între timp unele state, în special cele din nord-vest, au adoptat norme regionale care interzic sau limitează uciderea şi tăierea vacilor, ajungându-se astfel la peste 5.000 de sanctuare în întreaga ţară.
Se estimează că, dacă în 2015, cifra de afaceri a laptelui proaspăt şi a celui pasteurizat atingea în India 12 miliarde de euro, până în 2020 se va dubla, ajungând la 24 de miliarde de euro.
