Gândul la o potenţială infecţie pare să accentueze îngrijorarea oamenilor cu privire la aspectul lor fizic, mai ales atunci când vine vorba despre bolile cronice, potrivit unui nou studiu publicat recent în revista de specialitate „Psychological Science” şi preluat de MedLife.ro.
Noile constatări sugerează că doar posibilitatea de a deveni contagioşi ne poate determina să ne concentrăm nu numai pe vulnerabilitatea noastră în faţa bolilor, ci şi pe aspectul nostru fizic şi modul în care suntem percepuţi de către cei din jur, scrie psychologicalscience.org.
„Fenomenul de sistem imunitar comportamental este cel ce ne îndeamnă să identificăm semnele infecţiei la persoanele din jur – chiar dacă acestea ar putea fi inofensive – şi ne determină să evităm contactul cu ele”, este de părere Joshua M. Ackerman, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan şi autorul principal al studiului.
„Constatările noastre arată că atunci când oamenii sunt îngrijoraţi în privinţa agenţilor patogeni, îşi evaluează aspectul fizic şi se angajează în comportamente menite să le îmbunătăţească imaginea în faţa celorlalţi şi nivelul de atractivitate. De multe ori se poate ajunge la un comportament exagerat caracterizat prin intervenţii cosmetice, machiaj şi intervenţii ce ţin de chirurgia plastică,” adaugă acesta.
„Studiul de faţă este deosebit de important pentru că ne arată situaţiile în care oamenii adoptă comportamente exagerate şi sunt dispuşi să cheltuiască mari sume de bani pentru a îşi îmbunătăţi aspectul fizic, dar şi pentru că sugerează că am putea schimba comportamentul celor în cauză înlăturând îngrijorările pe care aceştia le au cu privire la bolile infecţioase,” explică dr. Ackerman.
Pentru a ajunge la aceste constatări, dr. Ackerman şi coautorii studiului, Joshua M. Tybur şi Chad R. Mortensen, au efectuat o serie de studii ce investighează relaţia dintre riscul contactării bolilor infecţioase şi imaginea de sine.
Pentru a efectua primul lor experiment, cercetătorii au alocat aleatoriu cei 160 de participanţi pentru a citi fie un text pe tema efectuării unui program de voluntariat la spital, fie un alt text pe tema curăţării spaţiului de lucru şi a organizării căminului împotriva agenţilor patogeni.
După citirea textelor, participanţii au răspuns întrebărilor unui sondaj de opinie realizat pe tema alocării bugetelor fictive pentru îmbunătăţirea trăsăturilor personale, printre care cele fizice, dar şi creativitatea, bunătatea, etica muncii, inteligenţa şi simţul umorului.
Rezultatele au arătat că participanţii cărora li s-a furnizat textul realizat pe tema voluntariatului în spitale, şi care au ajuns să se teamă de contactarea germenilor, au fost dispuşi să aloce bugete considerabile pentru a îşi îmbunătăţi nivelul de atractivitate, prin comparaţie cu cei care au citit scenariul realizat pe tema curăţării spaţiului de lucru.
Experimentele efectuate ulterior au arătat că atunci când participanţii se informează cu privire la potenţialul agenţilor patogeni, frica de contactare a acestora creşte şi, direct proporţional, creşte şi interesul acestora faţă de comportamentul legat de îmbunătăţirea aspectului lor fizic.
„Probabil că cel mai surprinzător aspect al constatărilor noastre este că ameninţarea cu boli infecţioase influenţează mai mult aspectul fizic al oamenilor decât starea generală de sănătate. Astfel, ne putem aştepta ca această teamă să determine oamenii să ia măsuri pentru a îşi conserva şi îmbunătăţi starea de sănătate, însă aceste reacţii au fost întâlnite într-un procent mai mic prin comparaţie cu interesul acordat aspectului lor fizic,” argumentează dr. Ackerman.
Aceste experimente subliniază legătura dintre riscul în faţa bolilor şi modul în care ne percepem pe sine, spre deosebire de cercetările care se concentrează asupra modului în care îi percepem pe cei din jur.
În prezent, cercetătorii continup seria de experimente cu un studiu ce priveşte relaţia dintre spălatul mâinilor, riscul contactării agenţilor patogeni şi preocuparea faţă de aspectul fizic.
