Ionuţ Şerban – jucătorul crescut la „defuncta” SC FC Petrolul SA, care acum mulţi ani, debuta la Chimia Brazi, în liga a III-a la nici 15 ani (în anul 2009), sub comanda lui Florin Pârvu şi apoi prindea Liga I la 17 ani, la Sportul Studenţesc, a ajuns un caz ciudat, în tricoul lui Dinamo. Nu joacă, pentru că nu-l vrea antrenorul Vasile Miriuţă, nu mai merge la echipa a doua, pentru că nu mai există echipa a doua, nu poate să se transfere nici la altă echipă, pentru că atunci, automat, s-ar activa o clauză prin care Vasile Şiman ar primi 1 milion de euro de la Dinamo, ori, să fim serioşi, nimeni nu ar da nici a zecea parte pentru un jucător rămas la statutul de „eternă spranţă”. Iar dacă nu ştiaţi, Vasile Şiman, fostul patron de la Sportul, ţine în viaţă această echipă, prin campionatul municipal bucureştean tocmai pentru astfel de „motive”! Iar prahoveanul Şerban a ajuns la un salariu de 5000 de euro pe lună, după ce începuse pe la 1000, bani buni, foarte buni chiar, pentru ce înseamnă fotbalul românesc acum, iar cei 22 de ani în care fotbalul a fost „obligatoriu” şi la „frecvenţă redusă în teren”, trec fără a conta! Putea fi fotbalist? Nu avem de unde şti? Păcăleşte fotbalul? Nu poate fi acuzat…
Până la urmă, Dinamo preferă să cheltuiască 60.000 pe an, cu salariul său, decât să-i dea 1 milion lui Şiman, pe jucător sigur nu îl deranjează, iar despre fotbalistul Şerban vorbim… altă dată!
