În cursul unei vizite în străinătate, preşedintele Klaus Iohannis ajunse şi la vamă.
– Aveţi ceva de declarat, domnule preşedinte?, întrebă respectuos vameşul.
– Da, desigur! Unde e microfonul?
CV pentru purtător de cuvânt
Un individ candidează pentru postul de purtător de cuvânt al preşedinţiei.
După o săptămână primeşte prin poştă următorul răspuns:
Acel curriculum vitae pe care ni l-aţi trimis este plin de exagerări, de distorsiuni, de jumătăţi de adevăr şi de minciuni. Puteţi să începeţi lucrul de luni?…
Doi oameni de afaceri români îşi petreceau vacanţa în insulele Canare.
– Eu mă aflu aici cu banii de asigurare. Am luat 500 milioane de lei prima de incendiu.
– Şi eu la fel, zise celălalt. Dar eu am luat două miliarde pentru pagube provocate de inundaţii…
– Spune-mi şi mie, zise primul, gelos, cum se provoacă o inundaţie?
– De ce ai lipsit de la şedinţa în plen? îl întreabă pe un deputat liderul grupului său parlamentar.
– Am fost bolnav.
– Ce-ai avut?
– Certificat medical…
– Câte persoane lucrează la voi în minister?, îl întreabă Mihai Tudose pe un subaltern.
– Cu ministrul, două sute unu.
– Adică, dacă îl scădem pe ministru, lucrează 200 de persoane.
– Nu, dacă ministrul lipseşte, nu mai lucrează nimeni!
– S-a scris că în România a fost efectuată cu succes prima operaţie de schimbare a sexului…
– Da, şi acum la clinica respectivă e o îmbulzeală foarte mare… Tot mai mulţi bărbaţi vor să-şi schimbe sexul…
– Oare de ce vor acest lucru?
– Ca să iasă mai repede la pensie!
– Este adevărat că orice ministru trebuie să desfăşoare în guvern o activitate specifică ministerului pe care îl conduce?
– Da, dar această activitate nu trebuie să degenereze în muncă!
Doi prieteni se întâlnesc la 20 de ani de la Revoluţie:
– Ei, cum îţi merge, prietene drag?, se interesă sincer Trulă.
– Relativ bine. Îi ştii pe feciorii mei? Acum sunt toţi la casa lor. Unul e profesor de română, altul lucrează la secţia financiară, al treilea la un patron, iar cel mai deştept a ajuns în cercetare. Iar eu am un magazin de haine vechi din care îi întreţin şi pe ei şi pe familiile lor.
Ceauşescu şi Prunaru
După discuţia cu Prunaru, primul român trimis în Cosmos, cam nedumerit, Ceauşescu o ia deoparte pe Leana.
– Ascultă, Lenuțo, Prunaru zicea că a avut unele probleme din cauza legii gravitaţiei. Nu ţii tu minte când am dat eu legea asta?
– Ce mă-ntrebi pe mine, Nicule, eu sunt cu ştiinţa, tu eşti cu legile!
Doi indivizi se întorc de la Revelion pe la 3 dimineața.
Neavând niciun mijloc de transport și nici bani de taxi, hotărăsc să fure un autobuz dintr-un garaj aflat în drumul lor.
Bulă intră în garaj, iar Ștrul rămâne afară.
Așteaptă Ștrul ce așteaptă, îngheață de frig, și la un moment dat hotărăște să intre să vadă ce face amicul.
Intră și îl vede pe Bulă învârtindu-se ca nebunul și înjurând de mama focului. Ștrul îl întreabă:
– Ce faci, mă?
– Uite caut de am înnebunit 331 și nu găsesc niciunul în tot garajul ăsta!
– Băi, dar tu chiar ești prost, nu glumă! Nu poți să iei 135-ul ăsta și să mergem două stații pe jos?!
– Cum ai petrecut de Revelion?
– Splendid! Am primit opt cereri în căsătorie.
– Și ce ai făcut?
– Am acceptat patru, cred că pentru un an îmi ajung.
După Revelion, doi tipi beau într-un bar:
– Tu de unde eşti? întrebă unul dintre ei.
– Din Bucureşti!
– Şi eu sunt tot din Bucureşti. În ce an te-ai născut?
– 1988.
– Uau! Şi eu tot în 1988! În ce lună?
– Iulie.
– Incredibil! Şi eu tot în iulie! În ce zi?
– 14.
– Nu pot să cred! Şi eu tot pe 14!
Şi continuară să bea şi mai tare…
Între timp, intră în bar un al treilea tip care îl întrebă pe barman ce mai e nou după Revelion:
– Nimic, iar s-au îmbătat gemenii ăia şi nu se mai recunosc!
Un tânăr se întoarce către prietenul lui şi îi cere o ţigară.
Acesta îi spune:
– Credeam că ai luat o hotărâre de Anul Nou să nu mai fumezi.
– Sunt pe punctul de a mă lăsa, îi răspunse tânărul.
– Eu în schimb sunt la mijlocul primei etape.
– Şi în ce constă prima etapă?
– Am renunţat să le mai cumpăr.
Ion stă afară în ploaie.
Vine nevastă-sa şi îl strigă:
– Mă, Ioane, hai în casă că plouă!
– Lasă, fă. Stau afară, că plouă şi aici!
– Am impresia că am depăşit viteza legală sau cine ştie ce-oi fi făcut, deoarece văd că ne urmăreşte o patrulă a poliţiei. Sper să nu fie ceva grav.
– A, nu-i ce crezi, iubitule! E maşina condusă de soţul meu. Am uitat să-ţi spun că e agent de poliţie.
Călătorie în timp
– Măi Ioane, îi zise nevastă-sa Maria, ştii că eu pot călători în timp?
– Ei, asta-i bună!… Cum aşa?!
– Eu călătoresc în timp… ce tu eşti plecat la muncă.
O blondă, o negresă şi o brunetă călătoresc ”la negru” cu vaporul, ascunse în cală.
Paznicul controlează cala vaporului înainte de plecare şi cele trei se ascund în sacii din încăpere.
Cu câte un şut marinarul controlează sacii de pe jos.
Negresa strigă din sac:
– Miau, miau!
Omul pleacă mai departe.
Bruneta:
– Ham, ham, ham!
Marinarul trece mai încolo.
Ajunge la blondă şi după şutul de rigoare aude:
– Cartofi, cartofi!
– Astă vară, văd pe unul cu loz în plic, povestea un pescar, bag mâna în borcan şi trag: 5.000 de lei. Mai trag: 10.000 de lei. Trag iarăşi: 50.000 de lei. Trag din nou…
– Ce doriţi să comandaţi, domnilor?, îl întrerupse ospătarul.
– Păi, câte cinci mici de căciulă şi două butelii de Murfatlar.
Ospătarul plecă să aducă ce i se comandase şi pescarul nostru reluă:
– Ei, și unde rămăseserăm?
– Ai tras din nou și…
– Da, am tras din nou… şi ce credeţi? Un ditamai balaur de crap de vreo 12 kg.
– Cum?! Din borcan?
– Care borcan?
– Cum care borcan?… De la loz în plic.
– Care loz în plic, măi fraţilor?
– Lozul cu noroc! De 5.000 lei, de 10.000 lei, de 50.000 lei.
– Care noroc, care lei? Ei uite, vezi? Asta vă strică pe voi. Sunteți invidioşi și vă place să şi exageraţi…
