România este o ţară cu riscuri catastrofice mari, însă mai puţin de 20% din locuinţele românilor sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale, arată o analiză prezentată ieri de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare (UNSAR) şi preluată de Mediafax.
Ţara noastră se află pe locul 87 din 171 în topul ţărilor cu cele mai mari riscuri de dezastre naturale, potrivit celui mai recent studiu al World Risk Report, citat în analiza UNSAR.
„România a fost zguduită în ultimii 200 de ani de numeroase cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică, însă cele mai puternice au fost, de departe, cutremurul din anul 1802 care a avut o magnitudine de 7,9 pe scara Richter şi, mai recent, în secolul XX, seismele din anii 1940 şi 1977 cu magnitudini de 7,7, respectiv 7,4 pe scara Richter. România este una dintre ţările cu cel mai mare risc seismic din Europa, având un risc major între 6-7 grade pe scara Richter. Zona seismică Vrancea este cea mai importantă prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor şi caracterul persistent şi concentrat al epicentrelor, această zonă fiind responsabilă de peste 90% din totalul seismelor produse în ţara noastră”, arată studiul UNSAR.
Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 şi peste apar în Vrancea aproximativ la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 de ani, în timp ce seisme cu magnitudinea de peste 7,5 la fiecare 80 de ani. „Potrivit specialiştilor în seismologie, din cauza poziţionării, Bucureştiul este capitala cea mai vulnerabilă la cutremure din sudul Europei. Vulnerabilitatea Bucureştiului este dată de fondul construit vechi din zona centrală, dar şi de condiţiile locale de teren (straturi argiloase, care favorizează perioade predominante lungi de mişcări ale terenului, la magnitudini mari şi medii)”, mai arată studiul citat. De asemenea, „75% din populaţia României şi 45% din reţelele vitale sunt expuse riscului unui cutremur, iar probabilitatea unui cutremur major în 30-40 de ani este o realitate statistică”.
În contextul în care ţara noastră este expusă unor catastrofe naturale precum cutremurul, inundaţiile şi alunecările de teren, gradul de cuprindere în asigurare printr-o poliţă obligatorie este scăzut, deşi asigurarea PAD este obligatorie. „Aceasta a înregistrat în ultimele luni un trend uşor descendent, ajungând la sfârşitul lunii august 2017 la un număr la 1.650.397 de poliţe, însemnând un grad de penetrare de 18,48%”, conform informaţiilor comunicate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID).
Poliţa PAD acordă despăgubiri până la limita de 20.000 de euro (pentru locuinţe de tip A), respectiv 10.000 de euro (pentru locuinţe de tip B). Poliţa obligatorie PAD nu acoperă şi bunurile din locuinţă, acestea pot fi asigurate însă pe o poliţă facultativă a locuinţei.
Potrivit specialiştilor, în cazul unui cutremur puternic cu originea în Vrancea, cele mai expuse oraşe ar fi cele situate pe direcţia nord-est: Focşani, Galaţi, Bacău, Vaslui şi Iaşi, precum şi cele situate pe direcţia sud-vest: Buzău, Râmnicu Sărat, Ploieşti, Bucureşti, Târgovişte, Piteşti, chiar şi Giurgiu şi Alexandria. În plus, în oraşe precum Bucureşti, Galaţi, Vaslui, Brăila şi Piteşti, pagubele ar fi majorate şi din cauza numărului mare de clădiri vechi şi cu grad de uzură.
„Dacă analizăm harta riscurilor seismice, observăm că gradul de cuprindere în asigurare a locuinţelor pe poliţe de asigurare obligatorie PAD se situează sub 20% (cu excepţia Bucureşti+Ilfov: 36,81% şi Prahova: 22,1%), ceea ce este cel puţin îngrijorător. De asemenea, observăm că doar în 7 judeţe (Bucureţti+Ilfov, Timiş, Sibiu, Braşov, Prahova, Covasna, Constanţa) gradul de penetrare al asigurării PAD depăşeşte 20%, iar în 5 judeţe acesta se situează la polul opus, cu un grad de penetrare mai mic de 10% (Gorj, Mehedinţi, Teleorman, Vaslui, Botoşani)”, au mai arătat autorii studiului.
Potrivit Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, proprietarii care nu îşi asigură locuinţele printr-o poliţă obligatorie PAD nu vor beneficia, în cazul producerii unuia dintre cele trei riscuri acoperite (cutremur, inundaţie, alunecare de teren) de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local, pentru prejudiciile produse locuinţelor.
