Coroana de Oţel a României originală, care este clasata în categoria Tezaur şi se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), nu poate fi folosită pentru ceremoniile funerare dedicate Regelui Mihai I pentru că nu este prevăzut în legislaţie un astfel de scop, a explicat pentru agenţia de presă News.ro directorul instituţiei muzeale, Ernest Oberlander-Târnoveanu. În locul acesteia este utilizată o copie fidelă, potrivit Hotnews. O copie a Coroanei de Oţel a României a fost aşezată pe sicriul Regelui Mihai I. Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, a explicat, joi, pentru News.ro că nu există posibilitatea ca la ceremoniile funerare dedicate Majestăţii Sale să fie utilizată Coroana de Oţel originală.
„Prevederile legale, respectiv Legea 182/2000, cer ca obiectele, mai ales cele clasate în categoria Tezaur, cum este Coroana de Oţel a României, care se găseşte în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, pot fi folosite doar pentru două scopuri: scopul expoziţional şi de cercetare şi pentru investigaţii fizico-chimice sau de altă natură. Deci pentru orice altă utilizare, recuzită sau în alte scopuri legea este foarte clară. Nu există o asemenea posibilitate. Mai mult decât atât, patrimoniul muzeal clasat nu poate ieşi din sediul instituţiei decât printr-un aviz al Comisiilor naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi printr-un ordin semnat de ministrul Culturii. Şi, de asemenea, obiectul trebuie să fie asigurat. Niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită. Legea nu permite şi nici nu s-a făcut niciun demers în acest sens”, a spus directorul MNIR.
„În colecţia Muzeului Naţional există o copie de foarte bună calitate, a fost folosită. Legea permite să o folosim şi pentru alte scopuri. Numai cine nu ştie cât de sensibile sunt aceste obiecte ar putea să spună că s-ar putea face excepţii (în privinţa Coroanei de Oţel originale, n.r.)”, a adăugat Ernest Oberlander-Târnoveanu. Directorul MNIR a precizat că originalul a fost realizat după un desen al lui Theodor Aman la Arsenalul Armatei, aflat la acea vreme pe Dealul Spirii din Bucureşti, în zona actuală a Casei Poporului. Coroana a fost confecţionată pentru principele Carol I din oţelul unuia dintre tunurile turceşti capturate în timpul Războiului de Independenţă din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricaţie germană, marca Krupp, potrivit site-ului MNIR. Carol I a ales oţel în loc de aur, pentru a simboliza curajul ostaşilor români.
Aceasta are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea „Trecerea Dunării”. Cu aceeaşi coroană s-a încoronat şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922. Coroana reginei Elisabeta, deşi simplă şi ea, a fost confecţionată din aur, fără pietre preţioase. Cele două coroane au fost sfinţite în Bucureşti, la Mitropolie, în ziua de 9/21 mai.
Regele Mihai I a purtat Coroana de Oţel la încoronarea sa din 6 septembrie 1940, când a fost uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu. În perioada 1881- 1947, Coroana de Oţel s-a regăsit şi în stema naţională. Din 2016 face, din nou, parte integrantă din stemă.
