Nicoleta Dumitrescu

Ceea ce se contura în această vară, că euforia majorărilor salariale va duce, într-un final, la mari dezechilibre financiare, devine încet-încet certitudine acum, pe final de an. Este vorba despre faptul că, în 2018, cheltuielile cu salariile bugetarilor vor ajunge undeva aproape de 9%. Ce înseamnă asta? Înseamnă enorm dacă punem cifra menţionată într-o anumită balanţă, în condiţiile în care, de pildă, în bugetul pe 2017, sumele alocate domeniului Sănătăţii, înainte de rectificări, au reprezentat un pic peste 4%, la Educaţie undeva pe la 3,1%, iar pentru domeniul Muncii şi protecţiei sociale – peste 9%.
Prin urmare, ce ne aşteaptă anul viitor? Un fel de… dans pe cioburi de sticlă, unele dintre cioburi provenind şi de la sticlele de şampanie sau de la cele în care s-au odihnit vinuri scumpe, de colecţie, sparte de fericire pe plajă sau de colţul mesei, după marea revoluţie cu plus ce a avut loc în domeniul salariilor bugetarilor.

Partea tristă va fi însă aceea că, după acest dans pe cioburi de sticlă, dansatorii vor avea nu doar picioarele sângerânde, ci şi surpriza ca după ultimele acorduri ale liniei melodice să apară, firesc, şi nota de plată. Notă de plată care s-ar putea să fie cam în aceleaşi coordonate din anul 2010, când constatarea marilor creşteri economice s-a soldat cu reducerile salariilor cu 25%. Cine a avut de pătimit de pe urma acestor reduceri ? Cam aceleaşi categorii de salariaţi care au sărit în sus de bucurie, în această vară, după ce ministrul Muncii a anunţat, cu mare emfază, că printre primele promisiuni bifate în celebrul Program de guvernare este cea care vizează creşterile salariilor celor din sistemul bugetar.
Sub umbrela faptului că, în sfârşit, după ani buni de aşteptare, se face dreptate şi în privinţa sumelor cu care ar trebui să fie plătiţi cei care lucrează la stat, în mai toate judeţele se văd deja efectele acestor promisiuni onorate, dar clădite pe beţe de chibrituri care mai au un pic şi iau foc. Pentru că aleşilor locali nu le-a fost greu, în şedinţe, să ridice mâna şi să voteze dublarea sau triplarea salariilor angajaţilor din primării. Însă, după cum s-a văzut deja prin ţară, sunt destul de multe instituţii publice, inclusiv primării, care au anunţat că, tocmai din cauza majorării salariilor, s-a ajuns la fundul sacului ! Păi, dacă de-acum nu mai sunt bani pentru cheltuiala cu munca acelora din primării, la anul ce se va întâmpla ? Mai grav este însă faptul că, deşi n-au trecut prea mulţi ani de când fostul şef al statului anunţa, lacrimogen, că altă soluţie de redresare a economiei nu este decât tăierea lefurilor angajaţilor de la stat, politicienii, dar mai ales bugetarii, parcă ar fi fost loviţi de amnezie ! Deoarece, cum să sari în sus de bucurie, să desfaci sticlele cu şampanie şi să nu te mai uiţi la « mărunţişul » de 100-200 de lei pentru că a dat norocul peste tine cu o leafă de 6000-7000 de lei ? Au descoperit cei care acum sunt la guvernare vreo sursă secretă de bani şi pe termen lung ? Cu siguranţă că nu este vorba despre aşa ceva, iar bulibăşeala cu legislaţia fiscală, ale cărei modificări vor crea, chipurile, noi resurse, este doar praf în ochi ! Iar ca şi când n-ar fi fost suficient, aceiaşi guvernanţi mărinimoşi au venit, cred ei, şi cu cireaşa pe care au aşezat-o, cu delicateţe, pe tortul de frişcă: majorarea salariului minim la 1.900 de lei. Iniţiativă care însă îi dezechilibrează total pe cei care lucrează în mediul privat, în condiţiile în care salariaţii cu studii superioare au coşmaruri doar gândindu-se la faptul că au ajuns să fie mai prost plătiţi decât un simplu angajat de la stat !
Cât va mai dura această nedreptate ? Guvernanţii par orbi şi surzi la toate semnalele de alarmă, în ciuda faptului că se pregăteşte un altfel de ring, din cioburile de sticlă ale şampaniilor desfăcute în această vară, după euforia majorării salariilor bugetarilor. Iar cine vor fi dansatorii nu mai este deloc o enigmă, chit că, ar spune ei, au ritmul în sânge!