Tuturor ni se întâmplă să avem o zi grea sau să primim veşti îngrijorătoare şi să nu găsim momentul său dispoziţia necesară pentru a apela un prieten. Reţelele de socializare şi microblogging au o valoare însemnată în astfel de momente, acţionând ca un instrument ce reduce axietatea, sugerează un studiu publicat recent în revista de specialitate „The Journal of Consumer Psychology”, conform sciencedaily.com, preluat de MedLife. Persoanele care suferă de tulburări de axietate, în special când vine vorba despre interacţiunile sociale directe, au parte de beneficii pe plan psihologic datorate noilor forme de comunicare online, ce pot ajuta la reglarea emoţiilor în momentele cruciale.
Atunci când avem momente grele în viaţă sau zile mai puţin bune, simţim nevoia să ne împărtăşim gândurile celor apropiaţi. Această practică reduce emoţiile negative şi ne restabileşte sentimentul de bunăstare. Interacţiunea faţă-în-faţă sau comunicarea directă prin telefon ar putea reprezenta un disconfort suplimentar în rândul persoanelor ce simt nevoia să îşi comunice gândurile, iar îngrijorarea că un apel direct ar putea deranja persoana în cauză îi impedică pe cei mai mulţi să facă acest pas. În astfel de cazuri, comunicarea prin intermediul reţelelor de socializare, precum şi actualizarea statusului pe Facebook sau Twitter, le permite acestora să primească atenţia necesară în momentele grele într-o manieră indirectă, este de părere Eva Buechel, profesoară în cadrul Universităţii din Carolina de Sud. Publicarea mesajelor pe site-urile de socializare şi microblogging-ul le permite persoanelor aflate la nevoie să se adreseze prietenilor fără a impune o comunicare directă şi fără ca ceilalţi să se simtă obligaţi să răspundă. Pentru a testa dacă oamenii sunt dispuşi să publice astfel de mesaje în mediul online în momentele de impas, cercetătorii au rugat voluntarii la studiu să se exprime public în mediul online în momentele în care nu găsesc persoana potrivită pentru a îşi comunica gândurile. Voluntarii au fost împărţiţi în două grupuri: cei cărora le-a fost sugerat să îşi publice gândurile cu privire la viaţa privată, atunci când spre exemplu se aflau la o petrecere şi nu găseau persoana potrivită pentru a îşi împărtăşi gândurile şi cei cărora li s-a propus să îşi comunice gândurile cu privire la problemele legate de muncă. Timpul alocat acestora a fost de două minute. Studiul a arătat că persoanele care aveau un nivel crescut de anxietate socială au preferat să profite de această oportunitate.
Pentru a afla ce persoane sunt mai dispuse să îşi actualizeze statusul în reţelele de socializare, Eva Buechel împreună cu echipa sa de cercetători au realizat un alt experiment pe parcursul căruia participanţii au vizionat filmul „Silence of the Lambs”, în timp ce grupul de control a vizionat clipuri cu imagini din spaţiu. Ulterior aceştia au răspuns la o serie de întrebări menite să stabilească probabilitatea ca aceştia să îşi exprime gândurile în trei forme de comunicare: microblogging, faţă-în-faţă sau sub forma unui mesaj text adresat online unei alte persoane. De asemenea, sondajul de opinie a inclus şi întrebări cu privire la nivelul de anxietate socială într-o varietate de situaţii.
Experimentul a arătat că persoanele care au înregistrat un nivel ridicat de anxietate au fost mai dispuse să îşi exprime emoţiile negative şi gândurile în mediul online, în timp ce persoanele lipsite de anxietate au preferat să discute cu interlocutorii lor faţă-în-faţă. Există o mulţime de studii care arată că exprimarea gândurilor şi comunicarea online este mai puţin benefică prin comparaţie cu exprimarea directă, însă reţelele de socializare reprezintă un canal de comunicare deosebit de valoros în special pentru persoanele care suferă de anxietate. În lipsa reţelelor de socializare, astfel de persoane ar putea rămâne izolate.
