Ploieştiul, înconjurat de obiective potenţial periculoase pentru populaţie

Violeta Stoica

În urmă cu aproape 34 de ani, la început de decembrie 1983, Ploieştiul a fost zguduit din temelii – cea mai afectată fiind zona de est a municipiului – de o explozie puternică la fostul Combinat Petrochimic Teleajen. Instalaţia de piroliză a rafinăriei a explodat în timpul unor probe tehnologice, cu doar o zi înainte de punerea în funcţiune. O explozie soldată cu 27 de morţi şi zeci de răniţi a pus tot Ploieştiul şi instituţiile de la vremea respectivă ale statului în alertă. Explozia de la piroliza de la Teleajen a fost cea mai puternică deflagraţie înregistrată în Ploieşti, resturile de fiare contorsionate provenite din instalaţie fiind practic azvârlite chiar şi la peste un kilometru distanţă. La mai puțin de doi ani, în februarie 1985, o altă deflagrație s-a produs tot la Rafinăria Teleajen, după ce o conductă cu propan s-a spart din cauza înghețului, în urma exploziei înregistrându-se 23 de decese și 28 de răniți.
Dacă în cazul celor două evenimente tragice de la Teleajen a fost vorba despre instalații aflate în incinta societății, un alt accident deosebit de grav s-a produs la Mihăilești, în luna mai 2004, când un camion plin cu azotat de amoniu a explodat, în deflagraţie murind 20 de oameni, dintre care şapte pompieri şi doi ziarişti.
Un incident care putea avea urmări extrem de grave a avut loc, recent, în apropierea orașului prahovean Breaza, un incendiu izbucnind într-unul dintre vagoanele unui tren de marfă care transporta azotat de amoniu. Din fericire, atenția unui impiegat de mișcare și intervenția pompierilor prahoveni au redus la zero pericolul iminent.

După o explozie produsă pe un amplasament chimic din localitatea italiană Seveso, în vara anului 1976, în urma căreia s-a format un nor toxic, încărcat cu dioxină, necesitând evacuarea a peste 15.000 de persoane, a fost luată măsura implementării la nivel european a unei legislații care să apere locuitorii din zonele cu risc.
În urma acestui accident din Italia, la nivelul Uniunii Europene a fost elaborată o așa-numită Directivă «Seveso», cu scopul de a informa populaţia în legătură cu riscurile chimice şi asupra conduitei care ar trebui adoptată în caz de pericol. Directiva a impus operatorilor economici să întocmească studii de analiză a riscurilor (calitativ şi cantitativ) şi să adopte mijloace de prevenire şi limitare a consecinţelor dimensionate corespunzător riscurilor specifice.
În România, ultima formă a legislației europene în această materie – Directiva SEVESO III – a fost transpusă prin Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major, în care sunt implicate substanțe periculoase.

Prin intermediul modificărilor aduse formei anterioare a Directivei Seveso, se impun reguli stricte referitoare la clasificarea substanțelor chimice potențial periculoase, un mai bun acces al cetăţenilor la informaţii cu privire la riscurile care rezultă din activităţile companiilor din apropierea lor, precum și felul cum trebuie să se comporte în cazul unui accident. Pe de altă parte, cel puțin scriptic, cetățenii cărora nu li s-a acordat acces la informațiile referitoare la schimbările produse în zonele aferente obiectivelor încadrate în rândul amplasamentelor Seveso de risc superior sau de risc inferior pot avea dreptul de a-și cere dreptatea în justiție.
La nivelul județului Prahova, există mai multe autorități responsabile cu urmărirea modului de punere în aplicare a prevederilor din Directiva Seveso III: Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului.
Potrivit unui raport întocmit de reprezentanții APM Prahova și prezentat, săptămâna trecută, în cadrul Colegiului prefectural, în Prahova există șapte obiective economice încadrate la categoria amplasamentelor Seveso de nivel superior, șase dintre acestea fiind fie la marginea municipiului Ploiești, fie în localități limitrofe orașului. Conform sursei menționate, sunt încadrate la nivelul superior al riscului SC OMV Petrom – Rafinăria Petrobrazi, SC Petrotel LukOil SA Ploieşti, SC Rompetrol SA – punct de lucru Rafinăria VEGA Poieşti, SC Bulrom Gas Impex SRL – punct de lucru Ploieşti, SC GasPeco L&D SA – punct de lucru Staţia de îmbuteliere Negoieşti, SC Dachser România SRL – punct de lucru Ariceştii Rahtivani și SC Uzina Mecanică Plopeni SA.
Pe de altă parte, potrivit aceleiași surse – raportul APM Prahova – alte obiective economice cu potențial risc – de nivel inferior – asupra zonei în care își desfășoară activitatea sunt SC Rafinăria Steaua Română SA Câmpina – societate care are activitatea oprită din martie 2009; SC Unilever Romania SA Ploieşti; SC Veolia Energie Prahova SRL Brazi; SC Detergenți SA Urlați și SC JETFly Hub SRL Ploieşti.
Toate aceste societăți au obligații suplimentare, printre care elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore, elaborarea rapoartelor de sercuritate și a planurilor de urgență internă și externă, care trebuie revizuite și actualizate la intervale clar stabilite de timp, precum și de a pune în permanență la dispoziția publicului – inclusiv pe site-ul oficial, o informare privind măsurile de securitate în exploatare şi comportament în caz de accident.

Transporturile de substanţe chimice primejdioase, o necunoscută?

Dacă în cazul societăților incluse în listele celor care trebuie să țină cont de Directiva Seveso III lucrurile sunt cât se poate de clare, cu obligații atât din partea operatorilor economici, cât și din partea instituțiilor de control care trebuie să verifice periodic modul de implementare a legislației, nu același lucru se poate spune despre transporturile de substanțe chimice periculoase care tranzitează țara în lung și în lat, pentru că acestea nu pot fi încadrate în rândul obiectivelor Seveso.
Cel mai recent exemplu din județul Prahova este al trenului mărfar plin ochi cu azotat de amoniu care a fost la un pas de dezastru în seara de 31 octombrie a acestui an, impiegatul de mișcare de la stația CFR Comarnic și pompierii prahoveni fiind aceia care au redus la zero pericolul iminent de explozie.
În seara respectivă, după sesizarea de către impiegatul Ilie Șerban și intervenția deosebit de dificilă pe care au avut-o pompierii prahoveni, s-a evitat producerea unei deflagrații, după ce dintr-un vagon al trenului de marfă cu azotat de amoniu – o substanță extrem de inflamabilă – a fost observată ieșind o dâră de fum. Având în vedere pericolul, autoritățile au luat decizia de a evacua zeci de persoane aflate pe o rază de un kilometru față de halta din Breaza, iar după ore de intervenție, pompierii au reușit să îndepărteze complet pericolul.