Ieri, președintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că nu va admite ca actualul parlament să modifice art.13 al Constituției pentru a înlocui „limba moldovenească” cu „limba română”, anunțând că a și început negocieri pentru a bloca această inițiativă, a relatat publicația Ziarul Național din Chișinău în pagina sa electronică, citat de Agerpres. „Partidul Socialiștilor are 24 mandate în parlament. Vom găsi încă 11 pentru a preveni modificarea Constituției”, a indicat Dodon într-un mesaj postat pe o rețea de socializare.
În opinia sa, va fi dificil de găsit 67 de voturi în parlament pentru modificarea Constituției în vederea schimbării denumirii limbii de stat. „Chiar dacă se vor găsi atâția trădători (67), atunci eu voi avea posibilitatea să blochez de două ori această modificare. Sigur că mă voi folosi de aceste două încercări. Voi extinde procesul de modificare a Constituției minimum cu un an și jumătate. Dacă majoritatea parlamentară va insista și din nou va recurge la folosirea mijloacelor de presiune asupra președintelui, atunci voi ridica tot poporul moldovenesc în apărarea limbii noastre și a mândriei noastre. Nu-i sfătuiesc să meargă pe această cale”, avertizează el. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a dat marți aviz pozitiv unui proiect de amendare a Legii Supreme pentru schimbarea denumirii limbii oficiale din „moldovenească” în „română”. Inițiatorul proiectului de lege, liberal-democratul Tudor Deliu, a salutat decizia magistraților, afirmând că această decizie reprezintă un „prim-pas spre restabilirea adevărului istoric”. Pentru ca articolul 13 din Constituție să fie modificat, este nevoie ca 67 de deputați să susțină această inițiativă în parlament. „Puțin probabil, având în vedere că majoritatea parlamentară este una pestriță, având în componența sa inclusiv foști comuniști care, în cariera lor politică, au blamat limba română”, consideră reporterul Deutsche Welle la Chișinău. Potrivit Radio Chișinău, deocamdată nu este clară situația în interiorul Partidului Democrat, aflat la guvernare. Câțiva deputați ai acestuia au semnat proiectul de modificare a Constituției, în timp ce unii colegi ai lor optează pentru menținerea limbii moldovenești în Legea supremă. Problema denumirii oficiale a limbii de stat în Republica Moldova creează dispute în societatea moldoveană de mai bine de două decenii. În Declarația de independență din 27 august 1991 este statuată limba română ca limbă de stat. Totuși, în Constituția adoptată în 1994, în contextul unei majorități parlamentare filoruse, se menționează că limba de stat este așa-numita „limbă moldovenească”.
