Ghid pentru inspecţie fiscală, publicat de către ANAF
ANAF a publicat un ghid pentru inspecția fiscală, al cărui scop este acela de a asigura îmbunătățirea relației dintre această instituţie și contribuabili/plătitori prin sporirea transparenței procesului de inspecție fiscală, informează Profit.ro. Ghidul furnizează informații despre tipurile de controale, procesele efectuării inspecției fiscale, drepturile și obligațiile contribuabilului/plătitorului și conduita inspectorului fiscal. De exemplu, pe durata desfășurării inspecției fiscale, contribuabilul/plătitorul are următoarele drepturi: de a fi înștiințat despre acțiunea de inspecție fiscală printr-un Aviz de inspecție fiscală, care va fi transmis, în scris, de organul fiscal; dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele și contribuțiile sociale aflate în cadrul termenului de prescripție. Termenul de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili obligații fiscale este de 5 ani, cu excepția cazului când legea dispune altfel și începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, dacă legea nu dispune altfel.
Achiziţiile publice mai mici de 13.000 de lei nu vor mai fi realizate prin SEAP
Potrivit site-ului Infolegal.ro, achizițiile publice a căror valoare este mai mică de 13.000 de lei nu vor mai fi obligatorii a fi realizate prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), a anunțat ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica.
„La nivelul Guvernului se intenționează modificarea legislației achizițiilor publice cu respectarea prevederilor din regulament și din directivă. Până la sfârșitul anului intenționăm să realizăm aceste modificări, actele normative sunt deja pe circuit. Am obligat toți primarii ca atunci când vor să schimbe un bec, să repare un calorifer într-o școală, investiții minime, să meargă în SEAP. Procedura este dificilă și de multe ori intervenția este necesară imediat și aici va exista un prag până la care nu îi vom mai obliga să facă acest lucru, nu îi vom mai chinui cu această procedură”, a precizat, în contextul amintit mai sus, Marius Nica. Acesta a mai spus că Executivul are în vedere simplificarea procedurilor pentru obținerea avizelor din partea Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice.
Harta Bitcoin în România
Potrivit băncii centrale, în zona Bucureşti-Ilfov, dar şi în judeţele Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi, se regăsesc cele mai intense tranzacţii cu Bitcoin – pe care o consideră „schemă virtuală” sau, cel mult, „monedă virtuală”, nerecunoscându-i statutul de „monedă electronică” pe care îl au banii reali tranzacţionaţi pe carduri.
La polul opus, cu cele mai puţine tranzacţii Bitcoin, se regăsesc judeţele Caraş-Severin, Olt şi Călăraşi. Un nivel mediu al operaţiunilor Bitcoin se regăseşte în judeţele Tulcea, Dolj, Bihor, Arad, Suceava, Constanţa şi Maramureş. Banca Naţională a României (BNR) „monitorizează evoluţia acestor scheme de monedă virtuală din perspectiva unor potenţiale riscuri asupra sistemului financiar”, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE organizat, la Sinaia, de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu agajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti, potrivit Mediafax.
