Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a salutat ieri, în sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO, contribuția importantă a României la Alianța Nord-Atlantică, remarcând participarea țării noastre la misiunile din Kosovo și Afganistan și alocarea a 2% din PIB pentru apărare. În discursul său din plenul AP-NATO, Stoltenberg a punctat, de asemenea, importanța găzduirii de către România a unor componente ale apărării antirachetă. ”Încep prin a mulțumi României pentru găzduirea acestei reuniuni și pentru contribuțiile numeroase și foarte solide la Alianță, la apărarea și siguranța noastră comune. România este importantă în foarte multe privințe — contribuția ei la misiunile din Afganistan și Kosovo, ca gazdă a sistemului nostru de apărare balistică prezent aici și pentru că dorește să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare. Așadar, România dorește să mențină în siguranță cei aproape 1 miliard de cetățeni ai (statelor, n.r.) NATO”, a spus oficialul NATO. În intervenția sa, Jens Stoltenberg a subliniat importanța alocării de fonduri mai consistente domeniului apărării de către țările membre și în contextul apariției de noi amenințări la adresa securității. Totodată, secretarul general NATO a atras atenţia, în discursul său, că Uniunea Europeană nu îşi poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianţei Nord-Atlantice. „Este foarte bine că Uniunea Europeană îşi dezvoltă un sistem de apărare complementar Alianţei Nord-Atlantice. Alianţa a solicitat acest lucru de mult timp”, a declarat Jens Stoltenberg răspunzând unei întrebări la reuniunea Adunării Parlamentare NATO. „Dar este important să reiterăm că sistemul de apărare european nu poate înlocui sistemul NATO, ci trebuie să fie în interiorul NATO”, a atras atenţia acesta. „Este vorba chiar şi de capabilităţile militare. Dacă luăm ca exemplu cazul ieşirii Marii Britanii din UE, după Brexit 80% din capabilităţile militare NATO vor fi în afara UE. De aceea, susţinem dezvoltarea sistemului de apărare al Uniunii Europene, dar în cadrul NATO, nu în afara NATO”, a insistat Jens Stoltenberg. Acesta a evidenţiat şi importanţa majorării bugetelor apărării statelor NATO. “Tot mai multe ţări au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării. Vreau să spun că acest prag de 2% acordat apărării nu este un obiectiv înalt. În timpul Războiului Rece alocam mai mulţi bani pentru apărare. Ştiu că există parlamentari care susţin că ar trebui acordate fonduri pentru educaţie, că trebuie reduse taxele. Dar, uneori, trebuie să acordăm fonduri suplimentare şi pentru apărare. Mai ales atunci când tensiunile sunt în creştere. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită mai bine pentru contracararea provocărilor geopolitice. Alianţa trebuie să se adapteze unei lumi incerte”, a subliniat Stoltenberg.
Klaus Iohannis: Întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO că este necesară consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare. „Am mai spus-o şi o repet: chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO – acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung”, a explicat Klaus Iohannis.
Acesta a mai declarat că România va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere, afirmând că a devenit un contributor „relevant” la asigurarea securităţii şi reamintind decizia de a acorda 2% din PIB.
„România va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere aşa cum a demonstrat şi până acum”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, la Adunarea Parlamentară a NATO. El a afirmat că România a devenit un contributor „relevant” la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euroatlantic şi la nivel internaţional, precizând acordarea a 2% din PIB pentru apărare începând cu acest an, „pentru cel puţin 10 ani”. „Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung la aproape 40%. Toate aceste contribuţii sunt o investiţie în propria noastră securitate şi dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internaţional. Summitul NATO de anul viitor va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianţei pentru întărirea securităţii în Europa”, a mai spus Iohannis. Preşedintele a afirmat că „este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezistenţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care Alianţa se confruntă“.
Iohannis a spus că NATO este într-un amplu proces de adaptare, ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei şi a preocupărilor majore de securitate generate.
