Echipele perioadei interbelice: Gloria Ploieşti (II)
Constantin DUMITRU – PLOPENI
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare sâmbătă să citească materiale „cu parfum de epocă”, despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru. Astăzi, a doua parte despre Gloria Ploieşti, grupare ce a jucat un rol de seamă pe scena fotbalului districtual din perioada interbelică.
O primă şedinţă de constituire a avut loc în decembrie 1926, după cum o semnala însăşi presa vremii: – Membrii fondatori dela Granitul precum şi pe cei ce fac actualmente parte din gruparea „Venus” să fie prezenţi la adunarea generală, care va avea loc irevocabil Duminecă 19 Decembrie 1926, ora 10 dim., în sala de jos a restaurantului „La Berbec”. În caz că nu se va întruni la ora fixă numărul corespunzător de membri adunarea se va ţine după o oră -. O nouă şedinţă comună a celor două grupări este semnalată de presa vremii la începutul lui ianuarie 1927, după care s-a consemnat „unificarea” celor două grupări ploieştene Venus/Granitul, din care a rezultat clubul exclusiv de fotbal Gloria Ploieşti. Membrii celor două asociaţii prezenţi la adunarea generală l-au ales în fruntea noului club pe tânărul ing. Dimitrie Chiru, un funcţionar superior la sucursala băncii ploieştene „Creditul Minier”, iar sediul clubului având noua adresă în strada Calomfirescu nr. 6. Primul joc disputat de Gloria a avut loc la 27 martie 1927, fiind văzut de presa vremii astfel: – „Ploeşti: Gloria Ploeşti – Tricolorul I Ploeşti 2:1. Acest match, care a pus în faţă pe Tricolor I cu noua grupare Gloria, provenită din fuziunea Venusului cu Granitul, a fost destul de interesant, arătându-ne valoarea noului club. GLORIA: Tănase Rădulescu; Georgescu, Brătucu; Cârlig, Dumitru (Miky) Angelescu, Niculescu; Tudor Popescu, Jenel Râpeanu, Ghilancea, Marcel Polatos şi Mitrea. După 10 minute de joc atât Tricolorul cât şi Gloria marchează câte un punct. Gloria dă de lucru Tricolorului, care se resimte din cauza lipsei a doi titulari, Dumitrescu şi N. Popescu. Lang şi Dumitrescu au mult de lucru, salvând multe situaţii critice. În repriza a doua Gloria îşi impune jocul şi Angelescu lansează pe Ghilancea care pecetlueşte frumoasa victorie a Gloriei. De la Gloria remarc pe: Tănase Rădulescu, Miky Angelescu şi Ghilancea; de la Tricolor pe: I. Lang, cel mai bun om de pe teren, Avram Corvin şi Anastasescu”. Ediţia de campionat a anului competiţional 1926/27 a fost ultima în care echipele ploieştene (Prahova şi Tricolorul) au participat la întrecerile din cadrul categoriilor superioare de fotbal ale Capitalei. După promovarea reuşită la finalul sezonului 1925/26 a grupării Tricolorul, întrecerea locală „prahoveană” a intrat într-un anonimat, cele două reprezentante ploieştene ce disputau jocuri oficiale cu echipele „de top” din Bucureşti atrăgeau pe terenurilor lor majoritatea suporterilor din oraş. Conducătorii grupărilor „mici” s-au reorientat şi „unificările” de echipe au fost văzute ca o soluţie salvatoare pentru finanţatori locali din fotbal care împinşi şi de criza economică au văzut în varianta „fuziunilor” singura şansă pentru a continua drumul spre performanţă a unor mici echipe, cum a fost cazul şi pentru Gloria Ploieşti.
(Va urma)
