De prin Clubul Sportiv Municipal au început să iasă la lumină tot felul de „minuni” cu privire la cheltuielile făcute. S-a „cutremurat” un pic situaţia de prin birouri şi astfel oamenii „fraieri” – „muritorii de rând” – care plătesc taxe, au aflat că 5 miliarde de lei „vechi” au mers la o firmă care a lăsat bazinul Vega „reparat“, dar fără aviz de la DSP, că la „Ilie Oană”, imediat, aceeaşi firmă a mai „muşcat” o bucăţică din buget. Tot aşa, aflăm că juniorii de la handbal merg cu tarif de aproape 5 ron/km la Tulcea, dublu decât pe piaţă, desigur, factura fiind făcută de aceeaşi firmă care făcea… minuni, acum ceva vreme, cu mii de kilometri facturaţi în luna premegătoare alegerilor, dar şi că la CSM udatul pistei de trap costă peste 20.000 de ron, că abonamentele la telefonie şi internet au ajuns la peste 20.000 de ron şi ele (apropo, scoateţi “aifonurile” şi tabletele, că e groasă), sau că firma de pază ia peste 80.000 de ron pe lună, o sumă similară ducându-se şi pe “luciul” parchetului de la “Olimpia”! Şi multe altele (întreţinere birotică, întreţinere aparate aer condiţionat, afaceri una şi una).
Mai mult, se vorbeşte despre „urcarea” pe SEAP – sistemul electronic de achiziţii publice – de anunţuri în care datele CSM-ului au fost trecute greşit, cu „dedicaţie” pentru o anumită ofertă (logic!?), despre faptul că angajaţii de la Hipodrom, de exemplu, lucrează pe la casele „şefilor” şi exemplele sunt atât de multe că ţi se face şi silă să le enumeri.
Până la urmă, adevăratele „mize” în sportul prahovean, de ani buni, par să fi fost altele, pentru că, totuşi, vorbim despre milioane de euro cheltuiţi anual, fără niciun fel de acoperire din punct de vedere al performanţei sportive! Iar când vin unii care vor să mai mişte câte ceva, să facă ceva şi ca să existe o echipă, să se justifice sintagma de „club sportiv”, încep tot felul de presiuni, strategii, jocuri politice, care să pună piedici!
