Ultima distincţie care i-a fost acordată lui Mircea Ionescu Quintus a fost Marele Premiu pentru Poezie, în cadrul celei de-a XXIX-a ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, de la Ploieşti. La ediţia din 2017 a acestuia, desfăşurată la Ploieşti, Marele Premiu i-a fost acordat scriitorului Mircea Ionescu Quintus, ajuns deja, la data decernării, la venerabila vârstă de 100 de ani. Preşedintele juriului, academicianul Eugen Simion, a rostit cu prilejul înmânării premiului un laudatio în care a amintit că laureatul a excelat într-un gen literar din familia poeziei – epigrama. Mircea Ionescu Quintus a acceptat premiul spunând că scrie epigramă de mai bine de 80 de ani şi că, într-adevăr, a publicat şi „trei modeste volume” de poezie. Premiul „Nichita Stănescu” i-a fost acordat lui Mircea Ionescu Quintus, la data de 1 aprilie, la doar o zi după ziua sa de naştere (31 martie, pe stil nou) zi care coincide, de altfel, cu ziua de naştere a lui Nichita Stănescu.
Instituțiile muzeale românești se confruntă cu lipsa de resurse umane bine pregătite
Președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România, Virgil Ștefan Nițulescu, a declarat recent că instituțiile muzeale românești se confruntă cu lipsa de resurse umane bine pregătite. „Muzeele românești se confruntă cu diverse lipsuri. Cea mai gravă dintre ele este lipsa de resurse umane bine pregătite și asta pentru că ani muzeele au avut parte de un nivel de salarizare extrem de scăzut (…). Anul acesta de-abia muzeele au putut să treacă la un nivel de salarizare aproape decent și avem posibilitatea să angajăm oameni mai bine pregătiți în muzee. Din păcate, de când s-au blocat posturile problema rămâne acolo, ea există și e gravă mai ales în domenii foarte sensibile, cum e cel al conservării și restaurării bunurilor culturale”, a spus Nițulescu, cu prilejul seminarului internațional „Museums Meet Museums”. Nițulescu a mai semnalat și lipsuri financiare ale muzeelor românești, mai ales privind cheltuielile de investiții. „Dacă pentru proiecte culturale muzeele au posibilitatea să utilizeze și resursele din venituri proprii, în ceea ce privește investițiile au neapărată nevoie de subvențiile de la bugetul public și din păcate tocmai acest lucru se pare că nu este bine înțeles și ajungem în situația în care muzeele funcționează în clădiri inadecvate sau care, deși au fost construite în unele cazuri pentru a găzdui muzee, tot au nevoie de reparații”, a afirmat Nițulescu. El a menționat că tema primei ediții a seminarului „Museums Meet Museums” de la Bucureşti este „Opening up the exhibition”, în sensul de deschidere către public a unei expoziții, de fapt a unui muzeu, despre care a subliniat că nu este făcut doar pentru vizite școlare sau un grup restrâns de snobi. În opinia sa, muzeele românești au de învățat de la cele europene o schimbare de perspectivă referitoare la modul în care este privit publicul. „Publicul nu e un fel de masă care ne împiedică pe noi, muzeografii, să avem grijă de obiecte (…) există în continuare oameni mai de modă veche în muzeele românești care aproape că se simt deranjați când le sunt vizitate muzeele”, a spus Nițulescu.
