Violeta Stoica
Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale se află pe ultima sută de metri în privința elaborării documentației de atribuire a contractului de lucrări destinate restaurării, reabilitării și amenajării unui muzeu în cadrul Crucii Eroilor de pe Caraiman. Ploieșteanul Sorin Serioja Chivu, secretar general adjunct în Ministerul Apărării Naționale, a declarat, pentru ziarul Prahova, că până la finalul lunii septembrie ar urma să fie publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de licitație a lucrărilor de restaurare și reabilitare a Monumentului Eroilor – Crucea de pe vârful Caraiman.
Deși se spera ca toate procedurile privind aprobarea proiectului și semnarea contractului de finanțare să se desfășoare într-un ritm alert, astfel încât Crucea Eroilor să fie restaurată și consolidată la împlinirea unui secol de la Marea Unire, lucrările nu vor fi gata până la
1 Decembrie 2018. Conform declarațiilor secretarului general adjunct al MApN, Sorin Serioja Chivu (membru al echipei proiectului implementat de minister), lucrările nu vor fi posibile decât circa șase luni în fiecare an, având în vedere condițiile meteorologice de pe Vârful Caraiman, acolo unde toate materialele de construcție vor fi transportate exclusiv cu elicoptere de mare putere provenite din zona civilă.
Se pare că materialele folosite la momentul realizării construcției (între anii 1926 și 1928) au fost într-atât de rezistente în timp încât crucea nu a fost afectată în foarte mare măsură de vitregiile naturii de la altitudinea de 2.291 de metri, vreme de aproape 90 de ani. Mai mult de lucru va fi la soclul monumentului și la amenajarea spațiului expozițional, acestea fiind lucrări care nu vor fi gata până la Centenarul Marii Uniri.
Finanțarea proiectului se realizează prin Programul Operațional Regional 2014-2020 –
Axa 5, prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, valoarea contractului semnat în luna iulie ridicându-se la 19,15 milioane de lei, din care aproape 16 milioane de lei, respectiv 85%, nerambursabili.
Potrivit paginii dedicate proiectului, de pe site-ul Secretariatului General al MApN, în perioada lucrărilor desfășurate între 1926 și 1928, șantierul de construcţie a fost organizat de Direcţia de Poduri din cadrul CFR, prin secţiile L1 şi L5 de la Sinaia, iar sculele, lemnul, piesele metalice componente şi restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la staţia CFR Buşteni și, mai departe, până în vârf de munte, cu carele cu boi ale localnicilor pe ruta Buşteni – Sinaia – Vârful Păduchiosul – Vârful Dichiu – Platoul Bucegi – Vârful Caraiman.
“Restul materialelor au fost transportate, cu funicularul Fabricii de hârtie Schiel din Buşteni, pe Valea Jepilor până la cantonul Schiel de pe platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu cai şi măgari până în vârful Caraiman. Deoarece numărul carelor din zonă s-a dovedit insuficient, o căruţă neputând face într-o săptămână mai mult de două-trei transporturi, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziţionarea de noi atelaje”, se arată pe pagina dedicată proiectului.
Ieri s-au împlinit 89 de ani de la inaugurarea și sfinţirea monumentului, care au avut loc la 14 septembrie 1928, de Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.
Crucea are înălţimea totală de 39,3 metri (din care 8,35 metri reprezintă soclul) şi o deschidere a braţelor orizontale de circa 15 metri, intrând în Cartea Recordurilor drept cea mai înaltă cruce aflată pe un vârf montan.
