Deputat PSD de Prahova
Rodica Paraschiv
Protecţia la cutremure de pământ a clădirilor de locuit şi a edificiilor publice este o problemă de siguranţă naţională.
Trebuie înţeles că “gradul de asigurare a construcţiilor la seisme constituie o decizie politică şi nu una tehnică, căci depinde de gradul de risc pe care societatea şi-l poate asuma, funcţie de condiţiile economice – deci costuri – şi nivelul de cunoştinţe în domeniu”. (profesor inginer Giuseppe Grandori).
Reducerea riscului seismic al construcţiilor constituie o acţiune complexă, de interes naţional, în contextul atenuării efectelor unui potenţial dezastru provocat de cutremure şi cuprinde măsuri de intervenţie la construcţiile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie.
Condiţiile seismice specifice României sunt printre cele mai severe din Europa, principala sursă seismogenă – Vrancea – generând și cutremure cu magnitudine de peste 7,0 grade pe scara Richter.
În Parlamentul României, se află în dezbatere proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor. În acest sens, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a organizat, în data de 22 septembrie 2017, reuniunea grupului de lucru interministerial în vederea transmiterii unei poziţii unitare asupra amendamentelor propuse la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor.
Măsurile deja introduse în Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 806/2013, prevăd pentru clădirile de locuit multietajate, (încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public) următoarele:
– Includerea acestor clădiri de locuit în programe anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic, denumite în continuare programe anuale;
– Aprobarea prin hotărâre a Guvernului a programelor anuale elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în baza propunerilor fundamentate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de consiliile judeţene şi avizate de Comitetul Municipiului Bucureşti respectiv comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi în limita prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinaţie.
Continuarea, în ediția de vineri, 6 octombrie
