Acest sfânt a trăit în zilele împăratului Maximian. Ostindu-se spre părţile Răsăritului, împotriva puterii perşilor, care intraseră în hotarele romanilor, şi chemând pe Hristos în ajutor, şi înduplecând şi pe ceilalţi ostaşi ca să-i fie în ajutor, înfrânseră pe perşi şi astfel biruind pe vrăjmaşi, a întors pe însoţitorii lui la credinţa în Hristos. Fiind însă pârât el cu ai lui, a fost adus înaintea voievodului Antioh ca un vinovat şi întins pe un pat de fier încins cu foc, iar ostaşilor ce erau cu dânsul li s-au băgat mâinile în cătuşe.
După aceea rândui Antioh alţi o mie de ostaşi să-i scoată din hotarele ţării; dar şi pe aceştia, învăţându-i sfântul, îi întoarse la credinţa în Hristos. Antioh a poruncit să li se taie capetele cu sabia.
