Obţinerea unui somn de calitate pe durata nopţii este esenţială nu doar pentru bunăstarea şi buna dispoziţie de a doua zi, dar şi pentru prevenirea demenţei, potrivit unor cercetări prezentate săptămâna aceasta în cadrul Alzheimer’s Association Internaţional Conference ce a avut loc la Londra, informează washingtonpost.com., citată de MedLive.ro. Trei cercetări efectuate de către oamenii de ştiinţă de la Wheaton College subliniază existenţa unor asocieri semnificative între tulburările de respiraţie ce întrerup somnul şi dezvoltarea indicatorilor biologici ai bolii Alzheimer. Tratarea tulburărilor de somn cu ajutorul aparatelor dentare specializate şi a aparatelor CPAP (continuous positive airway pressure) ce permite pătrunderea oxigenului pe căile respiratorii ar putea contribui la scăderea riscului declanşării demenţei şi la încetinirea progresului bolii, declară cercetătorii. Persoanele ce au dificultăţi de respiraţie pe durata somnului suferă de hipopnee sau apnee în somn, iar cea mai frecvent întâlnită formă a acestui sindrom este apneea obstructivă, ce apare la aproximativ 3 din 10 bărbaţi şi 1 din 5 femei, potrivit purtătorilor de cuvânt ai Alzheimer’s Association. Aceste episoade au loc atunci când căile aeriene superioare se închid complet sau parţial, în timp ce efortul de a respira continuă, motiv pentru care subiectul se trezeşte de până la 50 de ori pe noapte, întrerupând etapele necesare ale somnului odihnitor. Cel mai adesea primele simptome apar la vârstele mijlocii, înainte ca semnele clinice specifice bolii Alzheimer să fie prezente. Primul studiu, la care au participat 516 adulţi sănătoşi din punct de vedere mental, arată că pe durata celor trei ani de investigaţii persoanele ce sufereau de tulburări respiratorii în timpul somnului aveau un nivel mai mare de deputeri ale proteinei beta-amiloid, responsabilă pentru afectarea funcţiilor cerebrale. Cel de-al doilea studiu constată că apneea obstructivă de somn este asociată cu creşterea acumulării de amiloid la persoanele în vârstă ce suferă de insuficienţă cognitivă uşoară (MCI – mild cognitive impairment), în timp ce a treia cercetare efectuată de specialişti găseşte astfel de asocieri atât la subiecţii normali din punct de vedere cognitiv, cât şi la cei care suferă de MCI. În timp ce asocierea dintre apneea în somn şi demenţă a fost documentată şi în cadrul altor studii efectuate în trecut pe această temă, cercetările de faţă sunt primele studii longitudinale care analizează relaţia dintre somnul întrerupt şi indicatorii biologici asociaţi declanşării bolii Alzheimer, declară Megan Hogan, care a luat parte la studii. Cercetările efectuate până în prezent au subliniat faptul că depozitele de plăci amiloide sunt eliminate de către creier pe durata somnului, iar ipoteza autorilor prezentelor cercetări este faptul că apneea poate împiedica acest proces natural ce protejează sănătatea mentală. “Este foarte probabil ca în stadiile cele mai profunde ale somnului să aibă loc acest proces natural de curăţare a creierului, iar dacă somnul este întrerupt în prima sau a doua etapă, iar subiectul se trezeşte şi reia fazele de somn, este posibil ca aceste plăci amiloidale să se depoziteze la nivelul creierului,” declară Ronald Petersen, directorul Mayo Clinic Alzheimer’s Disease Research Center.
În cadrul cercetărilor efectuate recent pe această temă, participanţii care s-au trezit în mod repetat din somn au arătat acumulări ale plăcii amiloidale, iar în cazurile în care episoadele de apnee în somn au continuat săptămâni la rând, subiecţii au înregistrat creşteri ale proteinelor de tip tau, asociate de asemenea cu declanşarea bolii Alzheimer. Privarea repetată a creierului de oxigen, cauzată de manifestarea episoadelor apneice, poate contribui la acumularea plăcilor amiloidale, întrucât oxigenul reglează eliberarea unei enzime ce joacă un rol central în crearea acestor depozite, adaugă Dr. Hogan.
Pentru moment nu este clar dacă relaţia dintre apnee şi demenţă este cauzală, iar studiile efectuate pe animalele de laborator arată că efectul cauzal poate merge în ambele direcţii:este posibil ca atât persoanele ce suferă de demenţă în fază incipientă să aibă probleme de somn, dar şi prezenţa acestora să declanşeze apariţia bolii, a declarat Keith Fargo, directorul programului de informare publică a instituţiei Alzheimer’s Association.
