Aceşti sfinţi au trăit în zilele împăratului Traian şi ale lui Maxim ighemonul. Ei erau de neam din satul Caliptul, aproape de Anghira. Deci, fiind prins Sfântul Proclu şi mărturisind pe Hristos înaintea împăratului, a fost dat pe seama lui Maxim ighemonul, şi a fost cumplit chinuit. După acestea, fiind dus ca să fie omorât cu săgeţi, s-a întâlnit cu nepotul său Ilarie, care s-a închinat moşului său. Şi pentru aceasta a fost prins de către elini. Sfântul Proclu, rănit de mulţimea săgeţilor, s-a mutat către Domnul. Iar Sfântul Ilarie, mărturisind că este creştin, a fost mult chinuit şi apoi, tăindu-i-se capul, a fost pus cu Sfântul Proclu la un loc. Tot în această zi, pomenirea Sfintei Veronica, pe care a vindecat-o Hristos de curgerea sângelui, şi care cu pace s-a săvârşit.
