Aceasta muceniţă Iulita a trăit pe vremea Împăratului Diocleţian, trăgându-se cu neamul din Iconia. Din pricina prigonirii creştinilor, l-a luat pe Chiric, în vârstă de trei ani, şi a mers la Seleucia. Aflând însă şi acolo aceeaşi pornire împotriva creştinilor, a venit la Tarsul Ciliciei, unde chinuia pe creştini ighemonul Alexandru, om crud şi sălbatic la fire. Acesta, prinzând pe muceniţa Iulita, a bătut-o, luând şi copilul de la dânsa. Dar neputând ighemonul să-l tragă la sine cu măguliri şi cu mângâieri, căci copilul se uita întins la maică-sa, şi abia putând vorbi, chema numele lui Hristos. Iar ighemonul l-a lovit cu piciorul în pântece şi l-a aruncat de pe scări. Lovindu-se cu capul de zid, copilul şi-a spart capul şi aşa şi-a dat sfârşitul. Iar Iulitei, după multe chinuri, nevrând să se lepede de Hristos, i s-a tăiat capul şi aşa a luat cununa muceniciei.Tot în această zi este pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Iosif, arhiepiscopul Tesalonicului.
