Prejudiciul cauzat prin încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei poate fi recuperat
Persoanele fizice sau juridice care au suferit un prejudiciu în urma încălcării legislației din domeniul concurenței de către o companie au dreptul să solicite instanțelor de judecată despăgubirea integrală a prejudiciului suferit, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptată de guvern, arată Infolegal.ro.
Conform noului act normativ, competența de a soluționa cererile de reparare a prejudiciului cauzat de încălcarea legislației de concurență de către o firmă revine Tribunalului București, iar hotărârea acestei instanţe poate fi atacată la Curtea de Apel București, recursul urmând a fi declarat la Înalta Curte de Casație și Justiție. Tot Infolegal menţionează faptul că persoanele prejudiciate au dreptul la despăgubire integrală, constând în cuantumul despăgubirii aferente pierderii efective şi pierderii de profit, la care se adaugă plata dobânzii și cheltuielile de judecată.În ceea ce priveşte termenul de prescripție, Guvernul a stabilit ca acesta are o perioadă de cinci ani.
Comisia Europeană anchetează eventuale nereguli ale Transgaz
Potrivit Agerpres, Comisia Europeană (CE) a deschis o procedură de investigare pentru a evalua dacă operatorul român al sistemului de transport de gaze naturale, Transgaz, a împiedicat exportul de gaze naturale din România către alte state membre ale UE, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
„Comisia este hotărâtă să se asigure că, în întreaga Uniune Europeană, consumatorii beneficiază de securitatea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile. O piață unică europeană a energiei integrată și competitivă este esențială în acest sens.
Prin urmare, trebuie să investigăm dacă Transgaz și-a folosit în mod abuziv poziția dominantă prin izolarea pieței de gaze din România și prin împiedicarea integrării acesteia în rețeaua europeană de gaze”, este declaraţia oficială a reprezentanţilor CE.
Activele imobiliare, cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor
Dacă înainte de criză, românii şi-au plasat banii, în principal, în investiţii imobiliare, după recesiune ponderea acestora în averea netă a scăzut, crescând în schimb activele financiare nete. Cu toate acestea, activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor. BNR a inclus în cadrul activelor imobiliare doar imobilele, iar activele financiare nete reprezintă diferenţa dintre activele financiare şi pasivele financiare (datorii). Avuţia netă a populaţiei a înregistrat o scădere importantă în intervalul 2007-2011. Din 2012 avuţia netă intră pe un trend ascendent, iar în perioada 2015-septembrie 2016, conform datelor Băncii Naţionale, creşterea a fost de 9%, la peste 1000 de miliarde de lei. Aceeaşi sursă arată că salariul minim pe economie a crescut simţitor după perioada de criză, de la 600 de lei în 2011, la 1.250 de lei în 2016.
