Ana Maxim
Păduri seculare, lacuri sărate, rezervații hidrologice cu ecosisteme rare, formațiuni geologice unice în țară, poieni cu narcise. Acestea sunt doar câteva dintre cele peste 130 de arii naturale protejate aflate pe teritoriul Prahovei, multe dintre ele puțin cunoscute de prahoveni și de către turiști.
O parte dintre arealele cu o bogată diversitate de floră și faună valoroase reprezintă rezervații de interes comunitar, aflate în rețeaua ecologică Natura 2000 – un sistem european de protecție a habitatelor și speciilor de floră și faună sălbatice, ale cărui baze au fost puse încă din anul 1992, printr-o serie de acte normative.
Pe teritoriul Prahovei, specialiștii au identificat nu mai puțin de 134 de arii naturale protejate de importanță locală, 14 arii naturale protejate de importanță județeană, dar și rezervații naturale de importanță națională și de importanță europeană, aflate în rețeaua ecologică Natura 2000. Aceasta reprezintă un sistem european de protecție a habitatelor și speciilor de floră și faună sălbatice, ale cărui baze au fost puse în anul 1992, prin aplicarea Directivei Habitate 92/43/CCE ( SCI – situri de importanță comunitară – floră, faună, habitate) și a Directivei Păsări 79/409/CCE (SPA – situri de protecție specială avifaunistică). După aderarea României la UE, cele două directive au fost transpuse în legislația românească. În Prahova au fost declarate șapte situri Natura 2000 ce cuprind habitate naturale, specii de floră și faună sălbatice de interes comunitar: Parcul Natural Bucegi (ce include ariile protejate Abruptul Prahovean, Munții Colții lui Barbeș, punctual fosilifier Plaiul Hoților), Ciucaș, Pădurea Glodeasa, Lacul Bâlbâitoarea, Stânca Tohani, Pădurea Plopeni, Cheile Doftanei, precum şi o arie de protecție specială avifaunistică – Câmpia Gherghiței și o arie naturală protejată complex – Coridorul Ialomiței, după cum ne-a precizat Luminița Camelia Mirodotescu, de la Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova, cu responsabilități privind custodiile ariilor naturale protejate. Acest muzeu a luat în custodie, în anul 2011, trei dintre siturile Natura 2000 și cu finanțare europeană a elaborat Planurile de Management și Regulamentele ariilor naturale protejate Pădurea Glodeasa, Pădurea Plopeni, Lacul Bâbâitoarea (pentru primele două custodia fiind prelungită anul trecut cu încă cinci ani). Documentele cuprind măsuri de protecție și de conservare pe termen lung. Este vorba despre zone de o rară frumusețe, cu plante și ecosisteme rare. Codrul secular Glodeasa (544 ha), aflat pe raza comunei Valea Doftanei, conservă o veche pădure de fag, în amestec cu plante rășinoase din specia Abies alba, exemplarele arboricole având înălțimi de 30-35 de metri. Este considerată o pădure cvasi-virgină, printre puținele de acest fel din țară. Printre speciile ocrotite de lege aparținând faunei din zonă se regăsesc: Ursus arctos, Bombina variegata (o specie de broască), Triturus montandoni (o specie de şopârlă). Lacul Bâlbâitoarea sau Lacul fără Fund (3 ha) din comuna Bătrâni are zone cu turbării active (zone mlăştinoase, bogate în vegetaţie, din ale căror resturi se formează turba – un tip de cărbune) și este situat în cea mai sudică parte a continentului european. Printre speciile de plante protejate de lege se află Roua cerului – o plantă carnivoră unică în România. Pădurea Plopeni (91 ha) are între 100 și 200 de ani, fiind formată din stejar, specie care în mod obișnuit se întâlnește la altitudini mai mari. În Prahova, arii considerate de importanță națională, declarate astfel într-o serie de acte normative, sunt: Arinișul de la Sinaia – o zonă în care predomină arinul și salcia, Tigăile din Ciucaș – o asociere unică de stânci sub formă de turnuri, stâlpi, ciuperci, căpățâni de zahăr și Muntele de Sare de la Slănic. Printre rezervațiile naturale de importanță județeană se numără: rezervația paleontologică Marnele roșii de la Gura Beliei din Comarnic, rezervația forestieră Cocorăștii Mislii, Rezervația naturală complex Stânca Tohanilor – Gura Vadului, Rezervația floristică și peisagistică Pădurea de mesteacăn – Măneciu, Rezervația naturală complex Valea Rea-Sinaia, rezervațiile hidrologice Baia Verde, Baia Roșie, rezervația geologică Piatra Verde Slănic, rezervația geologică și peisagistică numită Cheile Secăriei, Lacul Paltinu și rezervația Foile verzi de la Valea Doftanei.
Ape sulfuroase şi vulcani noroioşi
Lista ariilor protejate de interes local este impresionantă, multe dintre acestea fiind cunoscute doar de localnici, pentru că nu sunt promovate de către autorități. Potrivit informațiilor furnizate de Muzeul Științelor Naturii Prahova, aproape că nu există localitate în care să nu existe măcar un arbore considerat monument al naturii, datorită vechimii sau rarității în zona respectivă. Pentru că spațiul este prea mic, vom oferi doar câteva exemple ale unor localități cu zone protejate. În Aluniș, de exemplu, există rezervația naturală Ghioaca – Valea Cireșului – o pădure seculară în care predomină fagul, stejarul, teiul, carpenul – și rezervația hidrologică Valea Cărpinoasa, ce cuprinde trei izvoare sulfuroase, utilizate în terapia bolilor digestive, dar și rezervația naturală geologică și geomorfică Unghia Mică. În Azuga, pe lângă poienile cu narcise, există trei zone cu valoare peisagistică deosebită: Unghia Mare, Unghia Mică, Valea Turcului.
Pe teritoriul comunei Apostolache se află șapte stejari seculari, cu o vechime de 300-400 de ani și câteva rezervații naturale. Una dintre acestea conține gropi cu apă sărată și gropi cu nămol sulfuros, ce emană un miros neplăcut, ceea ce explică vechea denumirea dată de localnici: “Pute rău”, păstrată și în ziua de astăzi. Locuitorii din Breaza se pot lăuda cu rezervația paleontologică Marnele de la Gura Beliei și cu un parc natural, iar pe teritoriul comunei Brebu sunt mai multe rezervații, printre care una intitulată Nemernicul – explicația pentru denumire fiind, însă, pierdută în timp. Puțini știu că la Cosminele există un stejar de 200 de ani, izvoare cu apă sărată, un izvor cu apă sulfuroasă, zăcăminte cu sare și sulf, dar și un lac cu apă dulce. Astfel de izvoare se găsesc și în alte localități, printre care și Jugureni, unde mai există rezervații forestiere, paleontologice, copaci seculari, dar și o… stâncă pe care se află inscripții chirilice. Și comuna Tătaru se regăsește printre localitățile bogate în arii naturale protejate (hidrologice, peisagistice, geomorfologice), iar în partea de sud a comunei, la granița cu comuna Gornet Cricov, există chiar vulcani noroioși inactivi.
