Noua ordonanţă obţinută de către Ministerul Sportului, pentru reglementarea plăţilor din bugetele locale ale sportivilor şi ale activităţilor sportive, în limita a 5 % din bugetul fiecărei localităţi în parte, redeschide o discuţie importantă privind “fair-play-ul financiar” care ar trebui să fie prezent în orice competiţie, în sportul românesc în general. Să dăm câteva exemple “locale”, ca să înţelegem ce se poate întâmpla dacă cineva nu stabileşte clar, corect, coerent, cum să se distribuie aceşti bani. CSM Ploieşti are secţie de fotbal juvenil şi poate cere să primească un loc în Liga a III-a, chiar la vară, dacă vor fi disponibile astfel de locuri şi sunt şanse mari să fie. Va putea primi din cele 5 milioane de euro, “teoretice” pentru sport, buget chiar pentru Liga a II-a, la nevoie, fără probleme, va avea la dispoziţie arena “Ilie Oană”, va putea “visa” chiar şi la mărcile Petrolul, pentru că, în teorie, CSM-ul este al Primăriei, mărcile – tot ale ei! Mutări “artificial”, repet, posibile în teorie… Care, într-un scenariu continuat pe logică, ar duce la o luptă cu… Petrolul 52 – adică o echipă privată, susţinută din bani “produşi” de pe piaţă, cu sprijin din partea suporterilor, care plăteşte impozite Primăriei, drămuieşte fiecare bănuţ, dă chirie pentru a intra pe stadion, nu are nicio “intrare” la Primărie, unde este … minge de ping-pong, de aproape un an, de când vrea “ceva normal” – anume să primească mărcile… Adică, banii daţi bugetului local de Petrolul – o parte din ei – vor putea “lupta”, în teorie, exact contra celor care plătesc! Unul va da din buzunarul porpriu, statului, iar statul va muta dintr-un buzunar în altul, exact pentru a-l învinge, pe teren, pe cel care “cotizează”, pe care îl controlează!
Aşa că, ideal ar fi ca, din cei 5 % “potenţiali”, fiecare structură sportivă să ia câte ceva, echitabil, în funcţie de nivel competiţional, expunere pe piaţă, performanţe europene etc! Aşa ar fi “fair-play”! Adică, exact cuvântul care trebuie să definească fenomenul sportiv!