Ana Maxim
Potrivit unui studiu Eurostat realizat recent, România are cei mai puţini tineri cu studii superioare absolvite, comparativ cu alte țări europene. Mai exact, doar 25,6% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani au terminat o facultate, situând astfel România pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Același studiu scoate la iveală faptul că ţările Uniunii Europene care au cea mai mare rată de absolvire a învăţământului superior sunt Lituania (58,7%), Luxemburg (54,6%), Cipru (53,4%), Irlanda (52,9%) şi Suedia (51%). La polul opus, se află România, Italia, Croaţia şi Malta. E greu de ajuns la nivelul altor țări în condițiile în care, potrivit aceluiași studiu, România a alocat cel mai mic procent din PIB din UE pentru educaţie, aproximativ 3 la sută, iar alte state stau mult mai bine la acest capitol. De exemplu Danemarca a alocat 7% din PIB, Suedia – 6,5% din PIB, iar Belgia 6,4% din PIB!
Cele mai recente statistici au scos la iveală şi faptul că abandonul școlar este ridicat, în România 19% dintre copiii din învăţământul primar şi gimnazial părăsind sistemul de învăţământ. Cei mai mulți sunt din mediul rural și renunță la studii pe fondul sărăciei și a lipsei de educație din familie. În multe gospodării, tinerii ajunși la vârste de 15 şi 16 ani sunt considerați deja buni de muncă aşa că părăsesc şcoala și își ajută părinții în gospodărie, iar după câțiva ani devin muncitori cu ziua sau se angajează ca muncitori necalificați. Asta dacă nu devin la rândul lor părinți și îngroașă rândul celor care primesc ajutoare sociale de la stat. Trist este că sunt destui cei care se obișnuiesc cu acest mod de viață și refuză locuri de muncă oferite de angajatori pe motiv că salariul este mic sau că… ei nu știu să facă nimic.
Pe de altă parte, an de an, mii de tineri nu reușesc să promoveze bacalaureatul sau nici nu mai fac eforturi să se înscrie la acest examen – lucru valabil și în Prahova. Dacă trec de examenul de maturitate, se lovesc de o altă realitate: doar cei cu note mari la admiterea în facultăți reușesc să ocupe un loc fără taxă, restul sunt nevoiți să plătească, pentru privilegiul de a studia, mii de lei pe an. Pentru mulți părinți, asta înseamnă eforturi financiare uriașe. Astfel, nu de puține ori studenții sunt nevoiți să renunțe la facultate după un an, doi sau trei de studiu deoarece familiile ajung în situația de a nu mai putea face față cheltuielilor. De cealaltă parte, multe universități măresc periodic taxele de școlarizare motivând că susținerea financiară din partea ministerului de resort este insuficientă și nu au altă soluție pentru a plăti salariile profesorilor, să întrețină căminele, laboratoarele etc. La asta se adaugă faptul că în multe instituții de învățământ superior locurile din cămine sunt insuficiente, iar până anul acesta bursele acordate studenţilor erau destul de mici. Pe de altă parte, dacă fac totuși un efort și obțin diploma de licență sau de masterat, tinerii află pe pielea lor cât de greu este să găsești un loc de muncă pe măsura pregătirii din facultate. În Prahova, de pildă, săptămânal sunt publicate sute de locuri de muncă vacante, dar dintre acestea un mic procent se adresează celor cu studii superioare. În situația în care nu găsesc nimic pe măsura pregătirii, absolvenții fie intră în șomaj, fie acceptă, temporar, posturi sub nivelul lor de calificare, până când vor apărea alte oportunități pentru ei. Și atunci, nu este de mirare faptul că la selecțiile organizate de angajatorii de peste hotare sunt cozi, că în spitale se resimte acut criza de medici, că inginerii abia așteaptă să lucreze pentru mari companii din alte țări pentru salarii ce corespund studiilor și muncii pe care sunt gata să o presteze în domeniul respectiv!
