• Celulita este o problemă comună pentru femeile adulte şi adolescente şi se depune, de obicei, pe şolduri, coapse, fese şi abdomen, scrie huff.ro. Celulita este produsă de condiţia genetică, o dietă nepotrivită şi un stil de viaţă nesănătos. Deşi nu este o problemă medicală serioasă, poate să afecteze încrederea în sine, prin faptul că dă un aspect inestetic corpului. Piperul roşu arde grăsimile, stimulează circulaţia sângelui, ajută metabolismul şi curăţă corpul de toxine. Puteţi scăpa de celulită cu ajutorul piperului roşu. Fierbeţi o cană de apă şi adăugaţi în ea 2 linguriţe de piper roşu, o linguriţă de ghimbir măcinat şi încă una de suc de lămâie. Beţi acest ceai de trei ori pe zi, timp de una sau două luni, pentru a reduce celulita, scrie Click.
• Se spune că durerea de spate este una dintre cele mai grave tipuri de durere, deoarece spatele este cel mai solicitat: îndoirea, mersul pe jos, statul în picioare şi altele. Principalele cauze ale durerii de spate sunt: stilul de viaţă nesănătos; postura incorectă; sistemul osos slăbit; infecţii ale ligamentelor osoase; leziunea. De obicei, durerea de spate se tratează luând analgezice. Dar pastilele respective pot fi dăunătoare organismului, mai ales dacă sunt luate pe termen lung, potrivit Click pentru femei.
• Infecţia cu hepatită ar putea creşte riscul de apariţie al bolii Parkinson, deşi motivele care cauzează această legătură rămân încă necunoscute, relatează The New York Times, citat de Hotnews.ro. Cercetătorii britanici au făcut experimente pe un eşantion de 100.390 de bolnavi afectaţi de diverse forme ale virusului HIV între 1999 şi 2011. Aceştia au comparat incidenţa apariţiei Parkinsonului la persoanele care suferă de hepatita cu cea a unui eşantion de 6 milioane de oameni operaţi pentru cataractă, înlocuire a genunchiului sau varice. Studiul a arătat faptul că persoanele cu hepatita B au avut un risc cu 76% mai mare de a dezvolta Parkinson decât grupul de control, iar cele cu hepatită C, cu 51% mai mare. Oamenii care au avut alte forme de hepatită nu au manifestat o creştere a riscului. În acelaşi timp, studiul a fost restricţionat la pacienţii internaţi, iar cercetătorii nu au informaţii detaliate cu privire la durata şi severitatea tratamentelor utilizate.
