Aproape 47 milioane de francezi cu drept de vot au fost aşteptaţi la urne, ieri, în primul tur al scrutinului prezidenţial, după o campanie dominată de scandaluri şi discuţii despre imigraţie, viitorul Franţei în Uniunea Europeană şi terorism. Alegătorii au avut ocazia să-şi exprime opţiunea în cele peste 66.546 de secţii deschise în Franţa şi în străinătate. Acest scrutin este considerat drept un test major pentru viitorul Uniunii Europeane.
O victorie a „favoritului Bruxelles-ului”, Emmanuel Macron, ar revitaliza UE, dar Uniunea are motive serioase să se teamă de o victorie a lui Le Pen sau Mélenchon. Cu doi eurosceptici convinşi şi un pro-european efervescent printre cei patru candidaţi care s-au întrecut umăr la umăr în primul tur de scrutin pentru preşedinţia Franţei, fiecare cu şanse reale de a ajunge în confruntarea finală, alegerile prezidenţiale din Franţa ar putea, deopotrivă, să destrame sau să întărească Uniunea Europeană. Ultimul sondaj dinaintea prezidenţialelor, publicat vineri seară, releva o uşoară creştere pentru Emmanuel Macron, care era creditat cu 24,5% din intenţiile de vot. El este urmat de Marine Le Pen cu 22,5%, François Fillon cu 19,5% et Jean-Luc Mélenchon cu 18,5%.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța a fost organizat sub o strictă supraveghere, din cauza temerilor privind comiterea de atentate, la trei zile după un atac jihadist comis în plin centrul Parisului și soldat cu un mort. Autorităţile franceze au avertizat că exista un risc ridicat pentru un atentat în ziua alegerilor şi au anunţat măsuri sporite de securitate, cu aproximativ 50.000 de membri ai forţelor de ordine mobilizaţi pentru a asigura siguranţa publică. Sondajele de opinie indică o cursă strânsă între primii patru candidaţi astfel că rezultatul acestui prim tur de scrutin este extrem de imprevizibil. Accederea euroscepticilor Jean-Luc Melenchon (extremă-stânga) sau Marine Le Pen (extremă-dreapta) în turul al doilea ar reprezenta o victorie importantă pentru valul de populism care l-a propulsat pe Donald Trump la Casa Albă şi a făcut posibil procesul de Brexit. Pe de altă parte, victoria lui Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), sau a lui François Fillon, candidatul formaţiunii Republicanii (centru-dreapta), ar reprezenta o dovadă clară a angajamentului Franţei faţă de Uniunea Europeană. Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României) şi s-au închis la ora locală 19.00 (20.00 ora României), La Paris şi în alte oraşe mari, alegătorii şi-au putut exprima susţinerea pentru candidaţii înscrişi în cursa electorală până la ora 20.00 (21.00 ora României), rezultatele primelor exit-polluri fiind aşteptate imediat după închiderea urnelor. Unsprezece candidaţi s-au înscris în cursa pentru Palatul Elysee, însă doar cinci dintre aceştia au şanse reale să ajungă în turul al doilea. Francois Hollande este primul preşedinte în funcţie din istoria modernă a Franţei care nu candidează pentru un al doilea mandat, din cauza popularităţii scăzute.
