Ridicat acum 81 de ani, şubrezit de cutremurul din 1977, sediul primăriei din Dumbrăveşti va intra în reparaţii capitale şi ar putea deveni clădire de patrimoniu

Luiza Rădulescu Pintilie

Doar patru clădiri asemănătoare celei în care funcţionează Primăria comunei Dumbrăveşti mai există astăzi în judeţul Prahova. Construită în anul 1936 cu destinaţia de dispensar şi maternitate, din 1968 a devenit sediul Primăriei şi niciodată de atunci nu a fost supusă unor lucrări de reabilitare şi de modernizare. Doar acolo unde a şubrezit-o cutremurul din martie 1977 s-au astupat fisurile, ca să nu-i macine şi mai mult temelia şi pereţii.
De aceea, primarul Valentin State este convins că a venit momentul ca prioritatea acestui an să fie reparaţia capitală a Primăriei Dumbrăveşti, aflată în centrul comunei desfăşurată, pe nouă kilometri, de-a lungul DJ 102 B Plopeni-Slănic, pe vechiul Drum al Sării care lega Ploieştiul de cetatea Braşovului. Şi are de partea sa argumentele unui pasionat de istorie care cunoaşte bine valoarea arhitectural-istorică a unei asemenea clădiri pentru patrimoniul local, judeţean şi chiar naţional, dar şi pe acelea ale unui edil cu mână şi suflet de gospodar – reales de oameni să le fie în frunte pentru al cincilea mandat – care ştie că are datoria să preţuiască şi să păstreze „zestrea” comunei şi s-o facă să ţină pasul cu vremurile de azi. În aşteptarea timpului bun de lucru, se parcurge în prezent etapa obţinerii tuturor avizelor necesare demarării proiectului de reabilitare finanţat în parteneriat de Consiliul Local Dumbrăveşti şi Consiliul Judeţan Prahova şi estimat la o valoare de 340 de mii de lei. Fiindcă se umblă la acoperişul clădirii, pentru înlocuirea vechii ţigle cu tablă Lindab, lucrările sunt programate să se desfăşoare în perioada iunie-august.Interioarele vor fi modernizate şi recompartimentate încât să corespundă funcţionalităţii actuale a unei clădiri în care îşi desfăşoară activitatea o administraţie locală, a cărei uşă trebuie să fie deschisă în permanenţă către cetăţenii aşezării şi problemele lor. Între valorile „ ascunse” în clădirea Primăriei Dumbrăveşti – ea însăşi de valoare arhitectural-edilitară- se regăseşte o arhivă ce datează de la 1896, adunând laolaltă, în documente, istoria locului şi vieţile oamenilor. De aceea, în paralel cu proiectul privind modernizarea clădirii, primarul Valentin State e hotărât să facă şi demersurile pentru încadrarea acesteia în categoria imobilelor de patrimoniu. Ar fi un câştig pentru o localitate care are pe teritoriul său nu numai vestigiile unui sit arheologic – Castrul şi băile romane de la Mălăieşti – aflat în atenţia comunităţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, ci care a rămas înscrisă în istorie şi drept una dintre cele mai industrializate localităţi rurale în perioada interbelică, precum şi pentru îmbogăţirea patrimoniului prahovean şi românesc deopotrivă. În treacăt notăm că aici a funcţionat, de la 1873, prima rafinărie de produs gaz lampant ce aprindea iluminatul public la Constanţa şi Timişoara, că prima conductă de transport ţiţei din lume pornea de la Buştenari (Telega) şi ajungea pe teritoriul acestei comune, în staţia Plopeni sat, că între anii 1883 şi 1924 a funcţionat, tot pe teritoriul său, o fabrică de prelucrat cafea adusă din Brazilia, existând de asemenea fabrici de bere şi ţesături, dar şi că în 1923 a luat fiinţă prima asociaţie a ţăranilor liberi din Regat, la iniţiativa primarului Zinculescu şi a lui Henri Coandă forându-se primul puţ de mare adâncime pe platoul de la moara lui Zinculescu, cum a rămas înscris în memoria locului. Istoria veche e însă şi mai bogată de atât, dar vom reveni altă dată asupra ei. Acum ne întoarcem la istoria nouă şi la o altă prioritate din acest an a primarului Valentin State.

A doua tinereţe pentru Căminul Cultural

Înainte de a împlini treizeci de ani de funcţionare, Căminul Cultural din localitate impune, la rândul său, o reparaţie capitală, pentru a stopa degradarea ce riscă să devină şi mai accentuată. Construit în anul 1988, acesta a fost realizat după un proiect de tip vechi, clădirea fiind acoperită cu carton bituminos care permite infiltarea apei şi distrugerea interioarelor. Realizat de asemenea în baza unui parteneriat între Consiliul Local şi Consiliul Judeţean Prahova, procedurile legale de avizare fiind deja demarate, proiectul aducerii căminului cultural la o „a doua tinereţe” are o valoare estimată de 300 de mii de lei şi include realizarea unui acoperiş cu şarpantă, a unei structuri de gardă la nivelul solului, astfel încât să se stopeze infiltarea apei în zona fundaţiilor, dar şi refacerea instalaţiei electrice şi recompartimentări interioare, aici funcţionând o bibliotecă al cărei fond de carte include mii de exemplare, dar şi o sală de spectacole ce găzduieşte nu numai manifestări de nivel local, ci şi judeţean şi interjudeţean.

Vechi uliţe aduse în secolul al XXI-lea

Pe agenda deja plină a primarului Valentin State, proiectele acestui an sunt mai mult decât clar trasate. După finalizarea reparaţiilor capitale la sediile primăriei şi căminului cultural – considerate de importanţă strategică şi planificate să se finalizeze în aproximativ două-trei luni fiecare – va fi continuat programul de asfaltare a drumurilor de acces, valoarea programată pentru 2017 a lucrărilor fiind undeva la 800 de mii de lei. Astfel, asfaltul va ajunge pe uliţe ştiute din moşi strămoşi, cărora primarul Valentin State le poate spune, la orice oră din zi şi din noapte, denumirile oficiale, înscrise riguros pe harta aşezării, dar cărora îi place mai mult să le spună la fel cum le zic localnicii, fiindcă le leagă de oameni ştiuţi de toţi sătenii: pe uliţa lui Mitică Gogoaşă, pe uliţa Simonei asistenta sau pe uliţa Ligioarei.

Iluminat public şi lumina cărţii

În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală , se pregăteşte, în prezent, documentaţia pentru obţinerea finanţării necesare continuării modernizării sistemului de iluminat public. După ce anul trecut au fost montate 200 de lămpi, în etapa programată pentru 2017 e prevăzută extinderea cu încă 570 de lămpi. Şi tot în cadrul aceluiaşi program se doreşte obţinerea finanţării pentru construirea, în centrul administrativ al comunei, a unei grădiniţe moderne, pentru 3 grupe de preşcolari, care să se încadreze în normele europene de desfăşurare a procesului educaţional. Obiectivul este cu atât mai necesar cu cât, potrivit datelor ultimului recensământ, se evidenţiază o tendinţă de creştere a populaţiei de vârstă şcolară. Mai mult decât atât, primarul Valentin State e încredinţat că datoria sa este să gândească fiecare proiect în perspectivă şi un alt argument în favoarea construcţiei grădiniţei este acela că spaţiul în care învaţă acum copiii din satul Mălăieşti a fost construit în anul 1910. Or, existenţa unei clădiri noi, moderne ar permite în viitor aducerea acestora în aceste spaţii de învăţământ, mai ales că există posibilitatea asigurării transportului cu microbuzul şcolar.Din punct de vedere al fondurilor necesare, acestea sunt estimate la circa 800-900 de mii de lei.

Pod pentru traficul greu şi circulaţie pietonală peste pârâul Vărbilău

Cele şase sate ale comunei Dumbrăveşti – Plopeni sat, Dumbrăveşti, Găvănel, Mălăieştii de Jos, Mălăieştii de Sus şi Sfârleanca – se desfăşoară pe terasa înaltă a pâraielor Vărbilău şi Cosminele şi pe partea dreaptă a râului Telejen. Adunând apele de pe Vărsături şi Clăbucet – când firave, când iuţi şi ieşind din matcă, pârâul Vărbilău „taie” comuna de la nord la sud, lăsând cumva în vale satul Sfârleanca şi cătunul cunoscut drept Drumul Mare. La ultima mare viitură, coborâtă cu repeziciune, în 2011, de-a lungul cursului, nivelul de creştere al apei a fost de 2,85 metri, înălţându-se cu uşurinţă peste actuala pasarelă (foto).
Şi de la acest argument porneşte necesitatea construirii unui pod solid, destinat traficului greu, prevăzut cu o bandă de circulaţie şi o bandă pentru accesul pietonal, luându-se în calcul două variante tehnico-economice. Cea dintâi variantă propune amplasarea pe drumul comunal Dumbrăveşti-Sfârleanca (DC16), având o lungime de 100 de metri şi asigurând accesul şi punerea în valoare istorică a amplului sit arheologic (castru şi băi romane) – obiectiv de referinţă la nivel naţional şi chiar internaţional (în foto – primarul Valentin State, în zona şantierului arheologic). Cea de-a doua variantă a podului, cu o lungime de 185 de metri, e poziţionată pe drumul judeţean 102B Ploieşti-Slănic, în zona Mălăieştii de Sus, a actualei pasarele spre Drumul Mare. Costul estimat al lucrărilor este de 4 milioane de lei pentru un pod de 100 de metri.

Satul „descoperit” de primarul Valentin State

Oficial, comuna din partea centrală a judeţului Prahova, Dumbrăveşti, are astăzi şase sate. Dintr-o pasiune care l-a făcut să se aplece, în ultimii 15 ani, cu o curiozitate şi o migală demne de admiraţie asupra a mii de documente aflate în arhive – printre care Registrele de Stare Civilă din anul 1850 până în prezent – dar şi în păstrarea unor săteni ori abandonate în lăzi şi poduri, primarul Valentin State a descoperit însă şi un al şaptelea sat. Cel căruia i-ar putea da viaţă oricând, dacă ar mai trăi cu toţii, descendenţii eroului de la Griviţa – Grigore Ion. De aceea, într-un viitor nu foarte îndepărtat, datele strânse de pasionatul primar – multe dintre ele necunoscute chiar istoricilor – se vor aşeza în litera tipărită a unei monografii ce va fi alcătuită după modelul de rigurozitate ştiinţifică lăsat de ampla monografie a Ploieştilor, semnată de Sevastos.