Ana-Maria Maxim

După București, în Prahova se înregistrează cel mai mare număr de persoane cu dizabilități din țară, potrivit unor date centralizate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, valabile la sfârşitul lunii septembrie 2016. În județul nostru, se menţine ridicat numărul persoanelor cărora, din cauza unor afecțiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitățile de a desfășura în mod normal activități cotidiene, necesitând măsuri de protecție, fiind vorba despre peste 2.000 de copii și aproape 35.000 de adulți aflați în această situație. La nivel național, rata persoanelor cu dizabilități la populația României este de 3,51%, iar regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Nord-Vest înregistrează cele mai mari procente.

Conform unor date făcute publice de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pe 30 septembrie 2016, în România, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilități se înregistra în București (62.495 de persoane) și Prahova (37.166 de persoane), iar cel mai mic număr era în județul Covasna (5.872 de persoane). Din datele statistice rezultă însă că numărul adulților și al copiilor cu nevoi speciale se menține ridicat în județul nostru. Astfel, la 31 ianuarie 2017, erau înregistrate în evidențele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Prahova 37.293 de persoane cu dizabilități: 2.363 de copii și 34.930 de adulți. Dintre acestea, 36.118 persoane se află în îngrijirea familiilor și /sau trăiesc independent (2.252 de copii și 33.866 de adulți), iar 1.175 de persoane primesc îngrijiri de specialitate în instituții de asistență socială prahovene: 111 copii și 1.064 de adulți. Din totalul celor 36.118 persoane cu dizabilități neinstituționalizate, în județul nostru, femeile dețin ponderea, numărul lor depășind 20.000! Cei mai mulți prahoveni cu dizabilități se înregistrează în următoarele grupe de vârstă: 60-64 de ani (4.546 persoane), 65-69 de ani (3.891 de persoane), 75-79 de ani (3.346 de persoane), potrivit datelor centralizate de DGASPC Prahova. Aproape 14.000 de persoane din județ cu dizabilități au primit încadrare în gradul grav de handicap (1.216 de copii și 12.570 de adulți), 19.718 persoane (466 de copii, 19.252 adulți) – în gradul accentuat, 3.591 de persoane – în gradul mediu și 198 de persoane – în gradul ușor. Conform Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/ SIDA, asociat, boli rare. În Prahova, cele mai frecvente tipuri de handicap înregistrate la persoanele adulte sunt cele de tip somatic, psihic, fizic, iar în rândul copiilor cele mai numeroase sunt cele de tip psihic și somatic, potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții DGASPC Prahova. Conform Legii 448 din 20016, copiii cu handicap, inclusiv aceia cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%, iar copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază şi de o alocaţie lunară de hrană, calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice. Adultul cu handicap vizual grav primeşte, pentru plata însoţitorului, o indemnizaţie echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi. Adultul cu handicap beneficiază de următoarele prestaţii sociale: indemnizaţie lunară, indiferent de venituri – în cuantum de 234 lei, pentru adultul cu handicap grav; 193 de lei, pentru adultul cu handicap accentuat; buget personal complementar lunar, indiferent de venituri: în cuantum de 106 lei, pentru adultul cu handicap grav; 79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat; 39 de lei pentru adultul cu handicap mediu. Primește buget personal complementar lunar și familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere.

dizabilitati2

Lege modificată după protestul a zeci de părinţi

Săptămâna trecută, zeci de părinți ai copiilor cu dizabilități, unii însoțiți și de cei mici, au protestat în fața Ministerului Sănătății nemulțumiți de un ordin care i-ar fi putut lăsa pe unii dintre ei fără indemnizația de însoțitor. Pentru copiii cu sindrom Down și cu alte afecțiuni, reglementarea prevedea reducerea nivelului IQ de la 50 la 35 la încadrarea copiilor la grad de handicap grav. Astfel de la 1 Martie, doar copiii cu IQ 35 ar fi trebuit să fie încadrați în această categorie, iar restul ar fi pierdut dreptul la un însoțitor. Mamele copiilor aflați în această situație au susținut, însă, că nici acei copii cu IQ mai mare de 35 nu se pot descurca singuri și au cerut modificarea legii. Numeroase sesizări în acest sens au fost adresate atât Ministerului Sănătății, cât și Ministerului Muncii și Justiției Sociale, de către asociații de părinți ai copiilor diagnosticați cu afecțiuni genetice grave, precum sindrom Down, fibroza chistică, epidermoliza buloasă. Legea a fost modificată acum câteva zile, astfel încât copiii cu astfel de afecțiuni să-și poată păstra ajutorul social pe care îl primeau până acum. Pe 28 februarie, ministrul Sănătății şi ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale au semnat ordinul de modificare şi completare a Anexei nr. 1 a Ordinului 1306/1883/
2016, pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a
copiilor cu dizabilități în grad de handicap. “Reprezentanții Ministerului Sănătății împreună cu reprezentanții Ministerului Muncii și Justiției Sociale și cei ai comisiilor din specialitățile genetică, pediatrie, pneumologie, neurologie pediatrică și psihiatrie pediatrică ale Ministerului Sănătății au reanalizat criteriile prevăzute în Ordinul nr. 1306/1883/2016, care restricționau accesul unor copii cu boli genetice grave la asistență permanentă acordată de un asistent personal/însoțitor.
Astfel, în urma aprobării acestui act normativ, au fost modificate și completate criteriile pentru încadrarea în grad de handicap grav a următorelor afecțiuni din categoria bolilor genetice, respectiv Sindrom Down, fibroza chistică și epidermoliza buloasă, astfel încât să fie menținute drepturile pe care acești copii le-au obținut anterior. În ceea ce privește încadrarea în grad de handicap grav a copiilor diagnosticați cu Sindromul Dravet, menționăm faptul că această afecțiune este una neurologică cu determinare genetică și, astfel, criteriile sunt menționate la Capitolul I – Boli neurologice din Ordinul nr. 1306/1883/2016 (care au fost și rămân în vigoare), unde se precizează că epilepsiile rezistente la tratament, Sindromul Dravet și sindroamele epileptice cu crize epileptice zilnice sau mai mult de 3 crize/săptămână sunt considerate cu afectare funcțională completă și se încadrează în gradul de handicap grav, ceea ce implică dreptul la însoțitor permanent. Documentul va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I și va produce efecte de îndată”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii.