Marile magazine nu mai sunt obligate să vândă produsele româneşti în spaţii speciale şi nu trebuie să mai achiziţioneze marfă pe lanţul scurt, ci prin parteneriat direct, acestea fiind câteva propuneri agreate ieri de Comisia pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor ca modificări la legea privind comercializarea produselor româneşti. Comisia pentru Agricultură a dezbătut o sesizare a Comisiei Europene cu privire la legea amintită şi a făcut mai multe propuneri, urmând ca săptămâna viitoare să decidă cu privire la modificările ce vor fi aduse legii. „Este vorba despre o sesizare, notificare, de la Comisia Europenă pe care astăzi (n.n. – ieri) am dezbătut-o cu toţi beneficiarii prevederilor legii privind comercializarea produselor româneşti. Unul dintre lucrurile cerute de Comisia Europeană, pe care l-am eliminat, este cel cu spaţii de vânzare stabilite concret pentru firmele româneşti, ceea ce se face oricum în lanţurile comerciale. Sunt vizibile reclamele care duc spre aceste rafturi de vânzare distincte. Un alt lucru care a deranjat a fost acel termen „lanţ scurt” care, din păcate, se regăseşte în legislaţia europeană şi trebuia înlocuit. Am avut mai multe propuneri, iar una se referea la acel parteneriat, care a fost acceptat în mare parte acum. Cei mai mulţi dintre cei care au participat la discuţie au acceptat varianta de parteneriat între market şi producător, care pare mult mai corectă. Până acum magazinele erau obligate să cumpere de pe lanţul scurt produse, adică din apropiere, nu prin două- trei mâini, ca să traducem. Lanţul scurt înseamnă direct, între producător şi mine”, a declarat preşedintele Comisiei pentru agricultură de la Camera Deputaţilor Ioan Munteanu, după şedinţă. El a adăugat că o altă cerinţă a CE a fost eliminarea din lege a prevederii potrivit căreia supermarketurile sunt obligate să achiziţioneze 51% din produsele alimentare prin lanţ scurt, dar comisia parlamentară preferă să păstreze acest procent. Legea comerţului alimentar (150/2016)a ajuns din nou în circuitul Parlamentar după ce Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva României motivând că actul normativ ar putea duce la încălcarea liberei circulaţii a mărfurilor şi serviciilor. Prevederea care a ridicat cele mai mari suspiciuni Comisiei ( Comerciantul persoană juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în conformitate cu legislația în vigoare) nu a putut fi pus în aplicare până acum din cauza lipsei unor norme metodologice de aplicare.
