Un academician clujean care a realizat trei variante de imn cere Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei constituirea unor comisii speciale pentru înlocuirea imnului ”Deşteaptă-te române!”, pe motiv că imnul actual „inspiră tristeţe”, ”ba chiar insultă, denigrează neamul românesc”.
Adrian Toader a declarat, ieri, corespondentului MEDIAFAX, că linia melodică a actualului imn naţional ”Deşteaptă-te române!” se află într-o gamă minoră ce inspiră tristeţe, iar textul este demodat, nu face cinste, ”ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou nu respectă directivele CE”. ”M-am adresat, joi (n.n. – ieri), prin scrisori, Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, Guvernului şi Preşedinţiei României, solicitând formarea unor comisii de specialitate atât pentru adoptarea unui nou imn de stat, cât şi pentru adăugarea unei steme adecvate pe drapelul naţional, precum şi pentru stabilirea altor date de sărbătorire a Zilei Naţionale a României şi a Zilei Marinei. Am propus iniţierea procesului de schimbare a imnului de stat al României cu unul care nu se demodează odată cu schimbarea regimurilor politice, cu trecerea vremii. Mai multe voci ale unor personalităţi reprezentative culturii româneşti, precum scriitorul Andrei Pleşu, compozitorii Horia Moculescu, Marius Ţeicu, academicianul Cristian Petru Bălan sau criticul literar Dan Toma Dulciu au exprimat necesitatea schimbării imnului naţional al României, pentru simplul fapt că linia melodică se află într-o gamă minoră ce inspiră tristeţe, iar textul nu ne face cinste, ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou nu respectă directivele CE”, a spus Toader.
Potrivit acestuia, melodia actualului imn ”Deşteaptă-te române!”, un cântec patriotic, a avut valoarea sa în 1848, ”dar acum, o dată cu emanciparea românilor, acest cântec a devenit nu numai demodat, dar chiar jignitor, pe alocuri, pentru multe persoane”. ”Consider că actualul imn nu ne reprezintă ca neam, ca popor, ca naţiune, cu atât mai mult având în vedere faptul că România este ţară membră a Uniunii Europene. Cu ocazia protestelor din ultimii ani, populaţia a demonstrat faptul că e trează, capabilă, aptă să-şi aleagă şi să-şi determine viitorul ca naţiune. Românii cer respect, demnitate, autodeterminare, asigurarea unui viitor sustenabil pentru România”, a menţionat academicianul clujean. Adrian Toader a explicat că, în opinia sa, încă din titlu şi din prima strofă se observă, prin îndemnul ”Deşteaptă-te”, trimiterea la ideea că poporul român are nevoie de deşteptare, că ar fi inapt, incapabil, adâncit în ”somnul cel de moarte”, deci mort sau aproape mort. Adrian Toader mai susţine că textul actualului imn aduce aminte în strofa a 2-a de latinitatea neamului românesc şi pune accent pe aceasta atât prin versurile ”sânge de roman”, cât şi prin ”un nume de Traian”, lăsând deoparte originea dacă a poporului român, în timp ce ridică în slăvi un cotropitor al Daciei. Acesta consideră că un popor cu pretenţii de a fi european, civilizat, renunţă la formulări injurioase precum cea din strofa a 6-a, “Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare“ sau din strofa a 7-a, ”De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă”.
În opinia acestuia, textul imnului induce şi discriminarea bazată pe religie şi credinţă prin versul din strofa a 11-a, ”Preoţi, cu crucea-n frunte”, ”în condiţiile în care nu toate religiile recunoscute din România au acest simbol, crucea”. Adrian Toader a adus în favoarea demersului său de înlocuire a imnului naţional şi informaţii furnizate de criticul literar Dan Toma Dulciu care a susţinut că, în perioada guvernării legionare, cântecul ”Deşteaptă-te române!” a fost agreat pentru unele idei apropiate de cele ale mişcării lui Corneliu Zelea Codreanu, iar la sfârşitul anului 1940 propaganda legionară folosea cântecul cu multă perseverenţă. Academicianul clujean consideră că un imn naţional trebuie să fie de durată şi să nu depindă de moda vremurilor şi/sau de regimul politic, iar populaţia trebuie să se identifice cu simbolurile naţionale care o reprezintă, un imn al vremurilor actuale trebuind ”să promoveze unitatea naţională, să transmită o atitudine pacifistă, să promoveze valorile umane, să ridice moralul, să îndemne la respect de sine şi faţă de semeni”. Acesta a propus, în scrisoarea adresată Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei, organizarea unui concurs pentru stabilirea unui nou imn, dar a înaintat şi trei variante de imn la care a scris versurile: ”Demnitate, suflet de român!”, pe muzica lui Petre Iordache, ”Un suflet de român”, pe muzica lui Radu Goldiş” şi ”Un suflet mândru de român” care păstrează muzica actualului imn naţional. Adrian Toader a realizat şi un sondaj pe o reţea de socializare din care rezultă că 74% dintre respondenţi au declarat că nu se identifică cu şi prin mesajul transmis de textul imnului “Deşteaptă-te, române !” şi se simt jigniţi, iar textul nu le face onoare.
În ceea ce priveşte stabilirea altei date pentru Ziua Naţională a României decât
1 Decembrie, academicianul clujean propune identificarea unei zile cu reverberaţii naţionale în alt anotimp când vremea este mult mai favorabilă.
